Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

cèrfa , nf: scefa Definition sa cherridura, sa pagighedha fine chi abbarrat a muntone in s'argiola de comente ant treulau e bentulau su laore; su fundhurúgiu chi faet s'ógiu / trigu de c. = sa fundhana, s'úrtimu chi si ndhe collit Synonyms e antonyms coàina, coale, mucra, mundidhu, múndulu, scefabi Scientific Terminology msg Etymon srd. Translations French grenaille English riddling Spanish granzas, borra Italian vagliatura German Sieben.

chercúzu , nm: chircuzu Definition est su chi abbarrat in s'argiola de sa treuladura de su trigu, sa pàgia prus fine; orrughedhos fines de sa coma de sa linna Synonyms e antonyms afrantzuchena, arremusulla, chimuza, chirchiza, cífrinu, cruscuza, frataza, pampodha, romasiza, tzimuca, vèglia / chimuza Translations French grenaille, crublure English riddling Spanish granzas Italian vagliatura, frùscoli German Spreu.

chirchíza , nf, nm: chischiza, chiscuza, chiscuzu Definition orrughedhos de css. cosa e mescamente de linna; moidedha de su foedhare / èssere chiscuza (nau de ccn.)= afrodhieri, bòlliri isciri ammarolla is chistionis allenas Synonyms e antonyms arrogalla, chercuzu, chimuza, frataza, frustigalla, ischimuza, pampodha, piciualla, tzimuca / bodheta, piscinu Sentences ti fetant a chiscuza! ◊ s'ossu a chiscuzu si at fatu! ◊ mi che ant frundhidu che chiscuza 2. est collindhe chiscuza a su fogu ◊ sa chiscuza meda chi bi est afogat su pàsculu 3. no s'intendhet che risos e chiscuzas, ispracadas sentza de àere cabu e coa ◊ est cussu buchimannu chi che at bogadu sa chiscuza, candho nos at agatadu! Surnames and Proverbs smb: Chiscuzzu Etymon ltn. quisquiliae Translations French grenaille, criblure English riddling Spanish salvado Italian vagliatura, frùscoli German Spreu.

coamadérzu, coamadórzu , nf Definition coa de madrelzu, de su postorzu, de s'argiola, su chi dhue abbarrat in s'argiola apustis incungiau su laore Synonyms e antonyms coale, coalina, culischedhu, ischivozu, padriedu Etymon srd. Translations French grenaille, criblure English riddling Spanish monda, criba Italian mondìglia, vagliatura German Spreu.

coscovàtzu , nm: cuscubatzu, cuscuvatzu Definition iscopa de àchina o de sarmentu, sa carena, su chi abbarrat de unu gurdone de àghina apustis istacaos is pibiones; fintzes totu su chi no est granu, foedhandho de su laore Synonyms e antonyms iscovàtzulu, iscopu 1, iscovile, sporra / cerfa, chercuzu, coamaderzu, múndulu 2. issos regollint su ranu e a nois lassant su cuscubatzu Scientific Terminology rbr Translations French râpe, criblure English grape stalk, riddling Spanish orujo, salvado Italian graspo, vagliatura German Traubenstiel, Spreu.

cruscúza , nf, nm: curcuza, curcuzu, cuscutza, cuscuza, cuscúzia, cuscuzu Definition orrughedhos de calecuna cosa (linna, àteru) Synonyms e antonyms afrantzuchena, arremusulla, arrogalla, chercuzu, chirchiza*, cífrinu, cuscuzina, fafaruza, fratamuza, frataza, piciualla, pispisa, romasiza, tzimuca, vèglia / cdh. cuscúcia Sentences su linnaresu essit in chirca de linna bregadina: chimuza, cotichina, frastamaza, frusia o cuscuzedha ◊ nos ant denegadu una manada de curcuza 2. a su sostre de su chelu dia chèrrere furare unu punzu de cuscuzas de istedhos! ◊ su fiadu famidu in arzola no rispetat ranu e ne cuscuzu ◊ cust'orgosa de sos sónnios meos est intipia de cuscutzas umanas (N.Demurtas) Surnames and Proverbs smb: Cuscuzzu Translations French grenaille English riddling Spanish granzas, ahechadura Italian frùscoli, vagliatura German Spreu

ghinína , nf Definition fundhurúgiu o coa de argiola de sighire a pistare e seberare, granu de trigu aortitzu, minudedhu; is granos de trigu orruinau ammesturau cun pedrighedha chi ndhe sèberant candho su trigu dhu faent in chiliru Synonyms e antonyms alzenina, coale, genina*, enina Surnames and Proverbs prb: a ongi fémina no li mancat ghinina Translations French ventage English riddling Spanish despajadura Italian vagliatura German Sieben.

ischivózu , nm Definition coa de argiola, s'úrtimu laore chi abbarrat de arregòllere, mescamente brutu e metzanu Synonyms e antonyms coale, coamaderzu, culischedhu Sentences frichinias de tempus, ischivozos anticos apo acatau in custos montricos pacu abbuschios e istropiaos Etymon srd. Translations French ventage, criblure English screening, rest Spanish residuo Italian vagliatura, resìduo German Spreu, Rest.

múndulu , nm Definition s'àliga chi si ndhe sèberat de su laore / m. de bentu = molinada de bentu Synonyms e antonyms cerfa, mundidhu Etymon srd. Translations French criblure English riddling Spanish criba, despajadura Italian vagliatura German Spreu, Abfälle (Pl.).