Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abàntzu , nm: avantzu, avassu Definition cosa in prus, su chi abarrat sobradu, coígiu chi no si papat, o chi no s'ispàciat, de ccn. cosa Synonyms e antonyms acógiu, arràsigu 1, avantzúmine, códiu, coígiu, coilla, sobra Sentences s'oberaju mazore nachi a s'arrangiare, chi issu ndhe aiat de avassu de pidinos! Etymon itl. avanzo Translations French reste, surplus English remnant Spanish sobra Italian avanzo German Rest.

afrantzuchèna , nm: avantzichena, frantzichena Definition coígios de papare, siat de sa chena o de su pràngiu Synonyms e antonyms arremusulla, arrogalla, cífrinu, coaratzina, fafaruza, fratamuza, pispisa, rastadhone, tzimuca, vèglia Etymon srd. Translations French reste, résidu English remains Spanish sobras Italian rimasùgli German Rest.

arréspia , nf: réspia* Definition cosighedha de nudha chi abbarrat, coígiu Synonyms e antonyms arremusulla, fanialla, lisca, piciualla, pispisa, resuzu, scoadulla, vèglia Sentences no ndi at lassau arréspia! Translations French reste, résidu English residue Spanish sobras Italian rimasùglio German Rest.

arréstu , nm: restu, urrestu Definition cosa abbarrada, unu tanti chi abbarrat, coígiu; faendho is divisiones, parte decimale in prus de su cuotziente Synonyms e antonyms resídiu, sobra Sentences in su fundu de sa tassa dhoi at un'arrestu de binu Translations French reste English remainder Spanish sobras Italian rèsto German Rest.

coàle , nm: coule, cuale Definition su chi abbarrat a úrtimu de su laore, sa parte metzana, su chi si che sèberat de su bonu Synonyms e antonyms alzenina, cerfa, coamaderzu, coana, coilla, culischedhu, genina, ischivozu Etymon srd. Translations French reste, résidu English residue Spanish sobras Italian rimasùglio German Rest.

coaratzína , nf Definition avantzos, coígios de papare, siat de su pràngiu e siat de sa chena Synonyms e antonyms arremusulla, arrogalla, chirchiza, cífrinu, coilla, fafaruza, fratamuza, frataza, pispisa, romasiza, tzimuca, vèglia Translations French restes d'un repas English leftovers Spanish sobras Italian rimasùglio di pasto, avanzo German Rest.

frantzichèna , nf: afrantzuchena* Definition avantzos de papare, siat de su pràngiu o siat de sa chena Synonyms e antonyms arremusulla, arrogalla, cífrinu, coilla, fafaruza, fratamuza, pispisa, romasiza, tzimuca, vèglia Translations French restes d'un repas English leftovers Spanish sobras Italian rimasùglio di pasto German Rest.

fratàza , nf Definition cosa orrugada a cantighedhos piticos Synonyms e antonyms arremusulla, arrogalla, chirchiza, cífrinu, fafaruza, fratamuza, paparida, piciualla, pispisa, pistazia, romasiza, tzimuca, vèglia Etymon ltn. *fractalia Translations French plâtras, restes, miettes English flakes of dry plaster, remains Spanish cascotes, sobras, migajas Italian calcinàcci, rimasùgli, briciolame German Schutt, Rest, Brotkrümchen.

fungulúza , nf: funguruza Synonyms e antonyms fundaina, fundhuluza* Sentences cogliat sas funguluzas de sas famílias pro calchi póveru Translations French reste, résidu English remainder Spanish sobra Italian rimasùglio German Rest.

iscampudhítu , nm: iscampulitu, iscampullitu Definition su chi abbarrat de ccn. cosa; fura in s'ispesa, s'arrestu chi unu, a cua, a iscusi, si lassat de su dinare chi dhi ant giau po comporare cosa; fintzes tretu de logu campu in logos de matedu cracu / i. de tempus = àchiu, iscuta, ora de pòdere fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms arrestu, resídiu, scampudhu, sobra / iscamparitu Sentences andho a cabidare olia: dae su sodhu de s'iscampullitu ndhe apo a fàghere coritu e imbustu Etymon itl.t scampoletto Translations French reste English remnant Spanish residuo, desecho Italian resìduo German Rest.

ischivózu , nm Definition coa de argiola, s'úrtimu laore chi abbarrat de arregòllere, mescamente brutu e metzanu Synonyms e antonyms coale, coamaderzu, culischedhu Sentences frichinias de tempus, ischivozos anticos apo acatau in custos montricos pacu abbuschios e istropiaos Etymon srd. Translations French ventage, criblure English screening, rest Spanish residuo Italian vagliatura, resìduo German Spreu, Rest.

iscóbiu , nm: iscóviu, scóviu Definition su iscobiare; css. cosa chi ndhe inditet o siat singiale de un'àtera Synonyms e antonyms irmendhu, indíscia, uspile Sentences iscóbiu nos fatesit de s'ingannu 2. sighendhe a custu puntu inoghe no che restat iscóbiu de ae ◊ de su chi ant fatu bi ant lassadu s'iscóbiu ◊ bi est abbarradu s'iscóbiu de comente bi ant fatu cosa ◊ innantis o apustis custa cosa at a essiri a iscóviu! Etymon srd. Translations French empreinte English trace Spanish huella, señal Italian tràccia, rèsto German Spur, Rest.

iscutúra , nf Definition cosa chi abbarrat, coment'e coígiu, fintzes s'úrtimu fígiu chi naschit in sa famíglia Synonyms e antonyms iscutinadura, resuzu Etymon srd. Translations French reste English remnant Spanish sobra Italian rimanènza German Rest.

resúzu , nm: rusuzu Definition cosa avantzada, coígiu chi abbarrat, cosa arrasigada, de fàere a arrasigadura Synonyms e antonyms arremusulla, palfaruza, romasiza / iscutura, revuzu Sentences bi at abbarradu resuzos ◊ de sa pedhitza de contzare si ndhe ràtzigat donzi rusuzu de peta e de seu Etymon srd. Translations French résidu, déchet English residue, refuse, surplus Spanish sobras, restos Italian rimasùglio, resìduo, rifiuto German Rest, Abfall, Ramsch.

romasíza, romasízu, romassíza , nf, nm: romasuza Definition cosighedha chi abbarrat, cosa avantzada, coígiu Synonyms e antonyms afrantzuchena, arremusulla*, cífrinu, coaratzina, cruscuza, fafaruza, fratamuza, frataza, piciualla, pispisa, resuzu, vèglia Sentences curade, Sardos, sos manizos de tantos, tantos àteros produtos: no bos ndhe istedas cun sos romasizos mentres chi atesu si papant sos frutos! (P.Casu)◊ naraiat peràulas in latinu, romasuzas de istúdios fatos in seminàriu ◊ sos piatos fint brutos, pienos de romasiza Translations French reste, résidu English residue Spanish sobras, restos Italian rimasùglio German Rest.