irrocadólzu , nm: irrocadorzu Definition logu malu de orrocas artas Synonyms e antonyms irborrocu, irmarginadórgiu, isciusciu, ispéntimu, ispérruma, scabiossu, stràtuli, trabentu, tràdhia Sentences ch'essit e chircat a cúcuru bàsciu intro 'e sa tanca, in mesu a su frascarzu, in donzi irrocadorzu e ispinarzu (G.Sini)◊ chin sa màchina che falemus in d-un'irrocadolzu Etymon srd. Translations French escarpement English precipice Spanish despeñadero Italian dirupo German Absturz.
iscamédhu , nm Definition tretu inue, mescamente in camminos o àteros logos de passare, su logu càmbiat a s'ingrundha faendho a iscalina (in calada o pesada): si narat fintzes de logu malu, de dificurtade Synonyms e antonyms iscaledhu, iscalone 1, ispéntimu, ispérruma, scabiossu Sentences arranzendhe caminos che bogant sos iscamedhos pro colare menzus ◊ s'achetu de ratza sarda pighendhe in iscamedhos de su monte puntat sas orijas (A.Spano)◊ si caminas a s'iscuru, mira pro calchi iscamedhu! 2. bi ndhe at de iscamedhos in sa vida!… Etymon srd. Translations French escarpement English steep fall Spanish escarpa, escarpadura Italian scoscendiménto, gradino nel sentièro, nella strada German Absturz, Bergrutsch.
ischerbicadórju , nm: ischerbigadorzu, ischerviadorzu, ischervicadorzu, ischervicatógliu, ischervixadorzu Definition logu de passare malu meda de si iscrebigare Synonyms e antonyms irmoladórgiu, ischérbicu, iscolcovedhadolzu, iscolladorju, ispentumatorju, isperrumadorzu, spistidhadórgiu trèglia / cdh. troncacodhu Sentences su becu tirabat sa gama a pàschere in sos ischerbicadorjos de su sartu ◊ ti apo pessighidu abbeladu in milli ischerviadorzos ◊ sos caminos pariant ischervicatòglios Etymon srd. Translations French escarpement English precipice Spanish escarpadura Italian dirupo, luògo scoscéso German Absturz.
iscolladólzu, iscolladórgiu, iscolladórju, iscolladórzu , nm Definition logu, mescamente po passare, malu de si iscrebigare, de si segare sa mola de su tzugu, sugetu a orrúere cun facilidade Synonyms e antonyms irmoladórgiu, ischerbicadorju, rutorzu, trambucadorzu, trèglia / cdh. troncacodhu, ttrs. iscudhadógiu Sentences ite isbambarriare de fungudos iscolladorzos in s'ortu meu!…◊ no faghet a bi colare, cue: est un'iscolladorzu! ◊ custas carrelas sunt totu iscolladorzos Etymon srd. Translations French escarpement, casse-cou English steep slope, dangerous place Spanish lugar escarpado, vericuetos Italian luògo scoscéso, rompicòllo German Absturz, gefährlicher Ort.
istràmpu , nm: istrumpu, strumpu Definition logu malu de orroca, artu, de ue si che podet orrúere (fintzes orrutòrgia a terra, istràmpidu); orroca arta de ue s'abba de un'erriu orruet a bàsciu, scabiossu de àcuas / rispòndhere a istrumpu = rispòndhere cun pore Synonyms e antonyms irrocadolzu, ispéntimu, scabiossu, spérruma / istrampa, istrampada / spéndula, turràrgiu Sentences su riu abbiat sa costera saltiendhe in matedos e istrampos ◊ tra pedras tundhas e istrumpos, su riu falat muendhe ◊ a Murenu che l'ant betadu de un'istrampu ◊ ti apo a bídere rutu in calchi istrampu 2. nimmancu is doloris prus mannus ant a trumbullai límpius arrius chi a istrumpu si ant a imprassai (T.Piredda) Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French précipice, escarpement, cascade English precipice, waterfall Spanish precipicio, cascada Italian precipìzio, dirupo, cascata German Absturz, Sturz, Wasserfall.
ràza 1 , nf Definition su chi abbarrat de un'orroca chi cun su tempus che calat a crantos, is orrugos de sa pedra orruta de is orrocas / pedra lada Synonyms e antonyms pendéntili, tèrema / pradera, pràdica, pràica, tèglia Sentences sa pedra, trodhulendhe dae sa raza, est andhada a fèrrere finas a su riu ◊ ite bellas sas razas de su monte ch'illuminais maestosamente! (A.Paba)◊ che l'ant giutu fintzas a sa raza de su monte pro che lu betare dae sa roca Scientific Terminology slg Translations French écroulement, escarpement English sheer drop Spanish derrumbamiento Italian scoscendiménto German Absturz.
trabéntu , nm: traventu Definition logu artu, perigulosu de che pòdere orrúere / èssere de t. = de su corru de sa furca, de unu logu chi no s'ischit (nau cun afuta) Synonyms e antonyms ispéntimu, ispérruma, scabiossu, sgarropu Sentences in d-una note mala de iscuria ndhe boltat dae s'oru de su trabentu cudhu tristu chi andhendhe a perdimentu andhendhe si pariat in sa bia! (A.Serra)◊ ahi, si tandho abbertu su terrinu mi aiat suta de pes unu trabentu!…◊ andhat ruendhe de trabentu in trabentu 2. za l'ischimus inuve est su banzu, no semus de traventu! Scientific Terminology slg Etymon srd. Translations French précipice English precipice Spanish precipicio Italian precipìzio German Absturz.
trèglia , nf Definition logu malu, trotu meda Synonyms e antonyms iscafada, ischerbicadorju, iscolladorju, scabiossu Scientific Terminology slg Translations French lieu escarpé English steep place Spanish pendiente, escarpa Italian luògo scoscéso German Absturz.