Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acabussài , vrb: cabussai Definition brinchidare a modhe, in s'abba, a conca a bàsciu: rfl. fintzes imbergheresiche in s'abba, calàreche a fundhu o, nau de su cuadhu, pesare coment’e prantau in is cambas de asegus, archetare Synonyms e antonyms tzurruvigai Sentences est acabussendi in mari ◊ su piciochedhu fut prontu a acabussai de un'iscógliu ◊ iat acabussau ma essendu totu de linna abbarràt asuba de s'àcua ◊ is caus marinus cincidhànt asuta de su soli acabussendi in s'àcua po piscai 2. is piscadoris si funt acabussaus cun sa barca Etymon ctl. (a)cabussar Translations French plonger English to dive Spanish zambullirse, hundirse Italian tuffarsi, inabissarsi German eintauchen.

acabussòni , nm: cabussoni* Definition brínchidu a conca a bàsciu chi si faet de artu a mesu de s'abba / e it'acabussoni!… = ita dannu!, it'arrore!… (nadu de cosa chi est andhada male) Synonyms e antonyms acabussu, tzurruvigau / cdh. caputzina Translations French plongeon English dive Spanish zambullida Italian tuffo German Eintauchen.

aciufàe, aciufài , vrb: aciufari, aciuvai, aciuvare, atzufare 1, atzuvai Definition intrare a s'abba, calàreche a fundhu (in s’abba o in àteru modhe deasi etotu o meda), afundhare una cosa / aciuvai su fundu a una carrada = bogarebbichelu Synonyms e antonyms afundae, afangare, afungai 1, ammodhigare, aputare, atafai, inciuviri, intofare Sentences si nci aciuvat totu su chi no abarrat apitzus de s'àcua ◊ no passis me ingunis ca sa terra est tropu modhi e nci aciuvas ◊ nci seu aciuvau in sa ní ◊ is bòis atzuvant su bruncu in sa pica ◊ atzufat sos pódhighes in s'abba e si faet sa rughe ◊ nci ant atzuvau is navis comenti dhas ant bombardadas 2. in custu matalafu tropu modhi nci aciuvu Etymon itl. attuffare Translations French couler English to sink Spanish hundir Italian affondare, immèrgere German versinken, eintauchen.

ifúndhere , vrb: ifúnnere, ilfúndhere, infúndere, infúndhere, infundi, infúndiri Definition isciúndhere, pònnere in s’abba (o àtera cosa deasi), ispergiare o betare apitzu abba o cosas deasi (bastat chi siant modhes – es. fintzes oro o àteru metallu iscagiau –, o fintzes a pruine, faendho sa cosa de ‘ifúndhere’ a imbuscinadura); provare calecuna cosa, mescamente cosas chi dolent, chi costant, dificurtades / pps. ifustu Synonyms e antonyms abbagnare, bagnai, inciundi, insúndhere, isfúndhere | ctr. asciutai, frobbire Idioms csn: fàghere a mossu infundhe = isciundi s'arroghedhu de su pani in sa cosa de papai e papai, fàghere ifundhindhe e manighendhe; ifúndhere su pódhighe in calecuna chistione = connòschere, proare, isperimentare una dificurtade Sentences su pane de fresa si podet ifúndhere o manigare àrridu ◊ candho proet ifundhet su logu ◊ in tempus de calura andhat bene a s'ifúndhere pro s'ifriscare ◊ cun cuss'abba mi fia ilfustu ◊ in su giumpatógliu si potet colare chene nos ifúnnere ◊ ti dao s'arracada de prata ifusta in oro 2. tue faedhas gai ca in custas cosas no bi as mai ifustu su pódhighe! 3. apo manigadu pane a mossu infundhe in sa bagna ◊ s'ifundhet su biscotu in su gafè, in su late, fintzas su pane russu in su binu Surnames and Proverbs prb: daghi proet a totu infundhet Etymon ltn. infundere Translations French mouiller English to wet, to dip Spanish mojar Italian bagnare, irrorare, intìngere, inùngere German eintauchen, bespritzen, benetzen, eintauchen.

insúndhere , vrb: isciúndhere, isciúndiri, isciúnnere, issúndhere, issundi, issúnnere, sciundi Definition pònnere in s'abba, betare abba o cosas deasi apitzu; intrare a modhe in s'abba / pps. inciustu, insustu, sciustu Synonyms e antonyms abbagnare, bagnai, ifúndhere*, isfúndhere | ctr. asciutai, frobbire, istrègere Sentences no podiant andai mancu a s'issundi sa limba in s'arriu ◊ rios e trainos insundhent sos poverinos suterrados fizos mios ◊ Gesús a Giudas oferesit unu bículu de pane ch'isciundhesit in su piatu (A.Loy)◊ s'abba no dhos isciunniat ◊ isciundendu sempri seus, pruendu sempri! ◊ cun totu custas nues, custu sero s'issundhimos! ◊ isciundhiosi sa cara ca bosi che ischidat! Translations French baigner, tremper English to wet Spanish bañar, mojar Italian bagnare German naß machen, eintauchen.