Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

chírra 1 , nf Definition sa via de conca, o de pilu: sa bia chi abbarrat petonandho is pilos parte a una bandha e parte a s'àtera / èssere de mala c. = de mala uta, de naturale malu Synonyms e antonyms biapilu, cibila, crincera, crinza, scrima Surnames and Proverbs smb: Chirra, (Ghirra) Etymon srd. Translations French raie English parting (hair) Spanish raya Italian scriminatura German Scheitel.

crincèra , nf: cringera, crinsera, crintzera, crinzera, gringera Definition bia de conca, genia de erriga, tretu longu ue is pilos funt petenaos parte a una bandha e parte a s'àtera lassandho bíere sa pedhe de conca a síngia bianca: in calecunu logu dhu narant a sa giua Synonyms e antonyms chirra 1, crinza, iscrinzera, scrima Translations French raie des cheveux English -parting (hair) Spanish raya Italian discriminatura German Scheitel.

crínza , nf: gríngia Definition bia de conca, de pilu: petenandhosi, s'erriga chi abbarrat trochendho is pilos a duas partes diferentes Synonyms e antonyms chirra 1, crincera, scrima Etymon ctl., spn. crenxa, crencha Translations French raie des cheveux English hair-parting Spanish raya Italian discriminatura German Scheitel.

cucuràle, cucuràli , nm Definition sa sedha de sa conca e fintzes montigu, cúcuru de monte; cosa chi si ponet a usu de cabitzale, o a sa parte de conca, acanta; cosa modhe fata a tedile de pònnere in cúcuru po pigare pesu; sa conca de su fusu de filare, sa pedrighedha istampada chi si dhue ponet; s'istampu (o bentosa) chi si faet in su cúcuru de su forru Synonyms e antonyms cucurile, cugurútzulu / monticru / cabita / cócura, furriedhu, furtiedhu, irotu, lódiru, múscula, ruédhula, rueledha, ruella, vertichedhu Sentences sos sordatos ant postu sas tendhas a intundhu de unu cucurale ◊ cuatru cucuralis de su Gennargentu passant is 1800 metrus 2. corcadu, s'erva li faghiat de modhitza e su bàtile de s'àinu a cucurale ◊ sa robba, su note, ponedila a cucurale: mira chi giughes fatu su matzone! Scientific Terminology crn Etymon srd. Translations French sommet, calotte English crown, top Spanish cumbre (f) Italian cocùzzolo German Gipfel, Scheitel.

cucuríle , nm Definition sa sedha de su cúcuru; istràciu imbodhigau tundhu a cricu chi si ponet in conca a tedile (prus che àteru sa fémina) po no dòlere pesu grae o cosa tostada chi si leat in conca e fintzes po cicire méngius Synonyms e antonyms cucurale / cabidile, chirchile, cirí, cugúdhura, tadibi, tedílighe Sentences su monte de santu Bainzu est postu a cucurile de Azos e de Bortijadas Scientific Terminology crn Etymon srd. Translations French sommet, calotte English crown Spanish cumbre, rodete Italian cocúzzolo German Gipfel, Scheitel.

scríma , nf Definition bia de conca, o de pilu: petenandhosi, sa bia chi abbarrat trantzindho is pilos a parte e àtera Synonyms e antonyms chirra 1, crincera, crinza, iscrimera Sentences dhoi at piciochedhus chi si faint sa scrima in mesu ◊ sa piciochedha est petonara a scrima in mesu Etymon itl. scrima Translations French raie English parting (hair) Spanish raya Italian scriminatura German Scheitel.