allacanàe, allacanài , vrb: allacanare,
allecanai Definition
si narat foedhandho de gente, animales e matas chi funt cédios, lecos, chentza fortza po mancamentu de abba, po immarritzone, o àteru, de erbas e matas chi si che fúrriant o incrubant candho faet bentu forte; trebballare cun afannu, a cantu si dha podet fàere, tribbulare meda, fintzes torrare àlidu a pelea e a sa lestra, assupandho
Synonyms e antonyms
acalamai,
addormicare,
allebigiare,
allechiai,
ammustiai,
caugai,
ifrachire,
inflachèssiri,
irdebbilitare
/
fritire,
muciare
/
acaogare,
afandhare,
afauciae,
assupai,
sufratare
Sentences
su sicori allàcanat erbas e floris ◊ seu totu allacanau de sa basca
2.
aia iscavadu sa domo allacanendhe e mi so mortu de manu mia ◊ t'ismermu e ti allàcanu! ◊ ànima e corpus mi at allacanadu lassèndhemi tristu e isconsoladu (S.Baldino)
3.
a brincos che la ponzeit in bidha, a limba fora allacanendhe che cane de catza (G.Addis)◊ sos canes fint isterrujados in s'umbra, allacanendhe a limba a fora
Translations
French
languir,
affaiblir
English
to languish,
to weaken
Spanish
debilitarse
Italian
languire,
infiacchire
German
schmachten,
ermatten.
arrebbentàre , vrb rfl: arrebentai,
arrebentare,
rebbentai Definition
pigare arrebbentu, carda, pelea meda, ma fintzes pigare arrennegu
Synonyms e antonyms
apedatzare,
iltasire,
stragai
/
arranegai
| ctr.
pasai
Sentences
a bortas s'ómine si arrebbentat chircandhe su chi no podet acatare
2.
candho sa mama l'at dischiu si est arrebbentada e li at fintzas chistionau male (G.F.Sedda)
Etymon
ctl., spn.
rebentar, reventar
Translations
French
éreinter
English
to fatigue
Spanish
reventarse
Italian
straccare
German
ermatten.
assubentài , vrb: assubentare,
assubrentare,
assuentai,
assuentare Definition
èssere o fàere a assúpidu, torrare àlidu coment'e chi unu apat curtu; pigare su subentu o fúria bentosa
Synonyms e antonyms
acaugare,
addemare,
atanare,
irfodhiare,
isalidare,
scannai
/
assubrimare
Sentences
su pipiu fiat assubentendu, cun cudhu sarragu mannu pariat donendu s'úrtimu respiru ◊ est arribbau a su monti assubentendu ◊ fiant assubentendu forti me is pesadas ◊ ses assuentendi ca fiast currendi ◊ si fiat assubrentau e isciopau puru ◊ seu giai assubentendi isceti a su pensamentu!
Etymon
srd.
Translations
French
devenir poussif
English
to become broken-winded
Spanish
jadear,
enfermar de huélfago
Italian
ansimare,
imbolsire
German
keuchen,
ermatten.
calamài , vrb: acalamai,
calamiai,
calemai,
callamai,
caramai Definition
calàresi de su sicore, po mancamentu de abba, de fortzas
Synonyms e antonyms
acalabiare,
allartzanai,
allebigiare,
allizare,
irdebbilitare
/
ammaculiare,
apirchizonare
Idioms
csn:
unu frori caramau, calamiau, follas callamadas = tzédidu, tzédidas de su sicore; c. s'atza = dòrchere, pèrdere s'ata (in suspu, sa capatzidade de s'impònnere, de faedhare)
Sentences
s'est calemada sa mata
2.
gopai Giuanni, bosu gei seis de bon'arratza e no si calamat s'atza che gortedhu arruinau! ◊ seu caramada: no tengu balia de nudha, cun cussu pentzamentu!
Etymon
srd.
Translations
French
se flétrir,
affaiblir,
se faner
English
to dry up,
to wither,
to weaken
Spanish
marchitarse
Italian
appassire,
infiacchire
German
ermatten,
welken.
camulàre , vrb Synonyms e antonyms
acaogare,
afandhare,
afauciae,
allacanae,
assupai,
sufratare
Translations
French
languir,
haleter
English
to languish
Spanish
languidecer,
jadear
Italian
languire,
ansimare
German
ermatten.
isteniài, isteniàre , vrb Definition
irdebbilitare, fàere a isténiu, a debbilesa, chentza fortzas, cun prus pagu fortza
Synonyms e antonyms
ilghelenire,
iltasire,
irdebbilitai,
istenorare
Sentences
s'abe est reduida a vida isteniada dai sos fogos e dai sas carestias ◊ mancai isteniau de su fàmini, ispítzulat su pani abbellu abbellu
2.
est una boghe de fémina a tretos sica e sigura e a bortas isteniada e lena
Etymon
itl.
Translations
French
épuiser
English
to exhaust
Spanish
extenuar
Italian
estenüare
German
ermatten.