Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbidhiritzài, abbidhitzirài , vrb Definition intostare, cancarare de su fritu Synonyms e antonyms abbadherigare, acancarronae, aggurjare, ammarmurai, apisidhiri, ateterigare, ingortigai, inteterighedhare, intostai Sentences su frius abbidhiritzat is manus ◊ su pani pagu axedau abbidhiritzat a lestu Etymon srd. Translations French engourdir English to numb Spanish entumecer Italian aggranchire German erstarren lassen.

acancarronàe, acancarronài, acancarronàre , vrb: aconcorronai, acuncurronai, acuncurrionai, cancarronai Definition fàere coment’e a cancarrone, a unu lómboru, a lóriga Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acavurai, acoconare, aggrancare, aggurjare, ateterigare, atzancarronare, aunchinare, cancarai, ingortigai, inteterighedhare / abbibbirinai Sentences e acidriadha, s'ischina, no ti abarris aconcorronau! ◊ seu acancarronau po su pesu mannu chi mi ant carriau ◊ una fémina si fut acancarronada a is peis de Gesús (Ev)◊ apu atobiau una fémina bècia totu acuncurronada ◊ su cani nc'est sartau aintru de su còfanu e si est acuncurrionau coment’e unu caboru 2. su frius dhi at acancarronau is manus Etymon srd. Translations French engourdir English to bend, to numb Spanish encorvar, combar Italian incurvare, aggranchire German krümmen, erstarren.

ammarmurài , vrb: ammarmurare, malmurare Definition ifridare meda e intostare de su fritu a tropu, agiummai coment'e fàere a màrmaru Synonyms e antonyms abbadherigare, abbidhiritzai, acancarronae, ateterigare, ingortigai, inteterighedhare, intostai / achirdinae, agiatzare, inteterighedhare, astragare, belare, cancarai, ghiaciai, marmurizai / apedrare Sentences citi, ca ti at a ammarmurai su Signori! ◊ ses ammarmurendi de su frius Etymon srd. Translations French glacer, geler, pétrifier English to petrify, to chill Spanish petrificar, aterirse Italian agghiacciare, impietrire German erstarren lassen.

astriàre , vrb Definition sentire istriore, de su fritu o de sa timoria Synonyms e antonyms arpilare / acicai, apramare, arrorisai, asciuconare, asciustrare, istriai Sentences ite frita s'aera: oe est astriendhe! ◊ titia, inoghe mi àstriat sas intragnas che chi siat su logu cobertu de nie! ◊ si mi sunt astriadas sas palas 2. in s'istante s'intendhet unu tronu tzachedhosu chi l'at totu astriada (N.Cucureddu)◊ li at astriadu dogni tudhu de pilu ◊ in cussu líbbaru bi at una torrada chi batit sa tudha e àstriat sa cara pro sas cosas chi contat Etymon srd. Translations French frémir d'horreur English to be horrified Spanish quedarse helado Italian agghiacciare, raccapricciare German erstarren.

ateterigàre , vrb: atetirigai, atetirigare, atitirigai Definition tènnere fritu meda, trèmere de su fritu, essire téteru de su fritu meda, ammarmurare de su fritu Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, aggurjare, atitiglionai, cancarai, ingortigai, intetericare, inteterighedhare | ctr. caentare Sentences fiat apretau atitirighendi, aspetendi s'istadi po si callentai (F.Carta)◊ parat a su fogu sas manos atetirigadas de su fritu ◊ si atitirigat in s'ierru po su frius ◊ unu manzanu l'agateint in sas iscalinas de chéjia ateterigadu de sa bidhia e de sa morte 2. candu s'ódiu pillonat in sa menti, ananti de una creatura apatigada, s'atitirigat su coru! (R.Piras) Etymon srd. Translations French engourdir English to numb Spanish entumecer Italian aggranchire German erstarren.

ateterighedhàre , vrb: atitirighedhare Definition fàere coment'e téteru de su fritu, istare o èssere morindho de fritu Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, aggurjare, ateterigare, ateterigonare, cancarai, illibrinire, ingortigai, intetericare, inteterighedhare | ctr. caentare Sentences in bidha si bi podet atitirighedhare candho fiocat e su nie si bi tratenet Etymon srd. Translations French engourdir English to numb Spanish aterir Italian intirizzire German erstarren.

cancaritàre , vrb Definition fàere a cancaritu Synonyms e antonyms abbidhiritzai, acancarronae, aggrancare, ateterigare, cancarai, ingortigai, inteterighedhare / achirdinae, agiatzare, ammarmurai, astragare, belare, marmurizai Etymon srd. Translations French engourdir, transir English to numb limbs Spanish entumecer, aterir Italian intirizzire, rattrappire le mèmbra German erstarren.

chirdinàre , vrb: achirdinae*, cirdinai Definition fàere chírdinu Synonyms e antonyms ateterae, incidrinai / agiatzare, ammarmurai, astragare, belare, cancarai, ghiaciai, marmurizai Translations French engourdir English to stiffen, to numb Spanish entumecerse Italian irrigidire, intirizzire German erstarren.

ingortigài , vrb Definition nau de un'arremu postu male de no passare bene su sàmbene, fàere coment'e ortigu agiummai de no dhu pòdere mòvere, de no si dhu sentire, fàere unu pagu a dolidura e a iscrafíngiu; intostare, cancarare de su fritu Synonyms e antonyms abborticare, addormicare, ammotroxinai, iformicare, indormicare / abbadherigare, ammustèlchere, cancarai, intostai Etymon srd. Translations French engourdir English to have pins and needles Spanish entorpecer Italian aggranchire German erstarren.

inteterighedhàre , vrb Definition fàere o essire téteru, prus che àteru de su fritu meda Synonyms e antonyms ateterighedhare, ingortigai, intetericare, tostorare, tostorichedhare Sentences za inteterighedhat, istanote, cun cust'astrau chi est faghindhe e chentza fogu, in montes! Etymon srd. Translations French geler, transir English to freeze Spanish aterir Italian assiderare German erstarren machen.

trassicàre , vrb Definition lassare o fàere coment'e sicaos, retesos, trassicos, ispantasiaos (po su malu) Synonyms e antonyms atonostare, ispantai, transire Sentences cussa vista mi at trassicadu ◊ su no ti bídere mi trassicat sas venas ◊ at trassicadu su coro a totus ca si ch'est andhadu Etymon srd. Translations French pétrifier, étonner English to petrify, to amaze Spanish petrificar, pasmar Italian impietrire, stupire German erstarren.