combutàre , vrb: compidai,
compidare,
compudai,
compudare,
cumbitare 1,
cumbutare,
cumpidare,
cumpudai,
cumpudare,
cumpudari,
cumpurai Definition
andhare a bíere comente unu, o una cosa o unu logu est o istat; cricare o tocare a bíere ite unu portat, ite dhue at in d-unu logu o istrégiu o móbbile serrau
Synonyms e antonyms
bubusare,
corrovai,
farrogai,
fodichinare
/
imbisitare
/
isprorare
Idioms
csn:
compidare su malàidu, sos betzos, su bestiàmine = andhare a bídere comente istant, comente sunt; compidare a s'ortu, a binza, a su cunzadu = andhare a bídere comente sunt, ite bi at, comente est sa cosa; compidare sas pudhas si criant = proare a bídere (tocare!) si zughent ou apunt'a fàghere; èssere, o istare, a cómpida e dassa = a s'abbàida abbàida, castiendi fatuvatu; cumbutare a minutu = compidare totu, apuntinu, donzi cosighedha, chirchendhe
Sentences
cheret compidadu a campu a bídere si su laore est bonu ◊ su babbu la picaiat sèmpere a cumbutare in campagna (A.Pau)◊ cómpida si apo serradu totu in domo! ◊ Bustianu si at fatu unu ziru pro compudare su locu, si podiat aberguare carchi cosa ◊ so torrandhe de cumbitare s'ortu ◊ andho a cumpidare sa busciaca de su mamutzone… sa meurra dhue iat fatu su niu!
2.
dhoi est tres oras su maresciallu cumpurendi in sa domu! ◊ eris sero bi fit totu sa zustíssia compudàndhelis su locu ◊ at intrau genti a furai a domu e mi ant cumpudau totu su logu ◊ s'èssere umanu est che un'abbissu: nisciunu in se matessi si est permissu de cumpudare finamenta a fundhu ◊ su dutore ti cómpidat totu inue ti dolet
3.
cómpidadi in busaca, in su portafollu, a bídere si zughes dinari! ◊ mi so totu compidadu ma no zuto nudha ◊ si est compidadu in dossu ca li pariat de zúghere cosa andhendhe ◊ onzunu si cúmbutat sas butzacas e collint su tantu de li prenare su serbatoju de sa binzina
4.
americanus e russus cun bellas navis ispatzialis cumpudendi funt is pianetas
5.
in sa robba no bi apo ne teracu e ne pastore: fato a cómpida e dassa deo etotu
Etymon
ltn.
*compitare
Translations
French
fouiller,
visiter,
explorer
English
to explore,
to search (in)
Spanish
fisgar,
registrar,
revisar
Italian
frugare,
perquisire,
visitare,
ispezionare,
esplorare,
controllare
German
kramen,
durchsuchen,
untersuchen,
kontrollieren.
isuzigàre , vrb Definition
cricare, fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire ccn. cosa de is àteros
Synonyms e antonyms
dimandhare,
ispreculare,
isuguzare,
precontare,
speculitai
Sentences
l'isúzigo bene, lu bato a su sou e, mih!, chi narat chie bi aiat in s'irrobbamentu!
Translations
French
examiner avec attention
English
to examine very well
Spanish
fisgar,
escudriñar
Italian
esaminare ben bène
German
gründlich untersuchen.
speculài , vrb: ispreculare*,
spegulai,
spiculliai,
spricuai,
spriculai Definition
cricare de ischire, de bíere, istudiare, fàere dimandhas meda po bòllere averguare calecuna cosa
Synonyms e antonyms
dimandhare,
imbistigare,
ispricuedhai,
istigare,
isuzigare,
precontare,
speculitai
Sentences
dhus at inténdius batallendu e at cumpréndiu ca dhu boliant spiculliai ◊ arregolliat is notítzias chi spriculiàt in fàbbrica ◊ is carabbineris ant cumentzau a spriculai po isciri chini at fatu su dannu
2.
si bòciat chini bolit, nosu totus impari sigheus a spriculai (F.Cocco)
3.
de su carru nd'est arrutu unu pipiedhu chi si fiat incarau tropu po spegulai s'istràngiu
Translations
French
spéculer,
enquêter
English
to speculate
Spanish
investigar,
averiguar
Italian
speculare,
investigare
German
untersuchen.
speculitài, speculitzài , vrb: spreculiai,
spreculitai,
sprecullitai,
spriculitai,
spricullitai Definition
abbaidare, cricare, iscumbatare, istudiare bene cun atentzione is cosas, is chistiones; fàere 'in chiliru' a unu faendhodhi unu muntone de dimandhas, bolendho ischire totu
Synonyms e antonyms
chircare,
dimandhare,
irfrodhocare,
ispelciulare,
ispreculare,
ispricuedhai,
isuzigare,
precontare,
scrocollai,
speculai,
sfustiligai
Sentences
s'arangiolu at spreculiau su movimentu de espis e musconis
2.
spricullitadhu, a biri si arrennescis a sciri calincuna cosa! ◊ dhu spricullitàt de aundi fiat, si fiat cojau, si teniat fillus, e cantus, e unu muntoni de cosas
Etymon
spn.
especular
Translations
French
enquêter
English
to inquire
Spanish
indagar
Italian
indagare,
sottopórre a numeróse domande
German
untersuchen.