combutàre , vrb: compidai, compidare, compudai, compudare, cumbitare 1, cumbutare, cumpidare, cumpudai, cumpudare, cumpudari, cumpurai Definition andhare a bíere comente unu, o una cosa o unu logu est o istat; cricare o tocare a bíere ite unu portat, ite dhue at in d-unu logu o istrégiu o móbbile serrau Synonyms e antonyms bubusare, corrovai, farrogai, fodichinare / imbisitare / isprorare Idioms csn: compidare su malàidu, sos betzos, su bestiàmine = andhare a bídere comente istant, comente sunt; compidare a s'ortu, a binza, a su cunzadu = andhare a bídere comente sunt, ite bi at, comente est sa cosa; compidare sas pudhas si criant = proare a bídere (tocare!) si zughent ou apunt'a fàghere; èssere, o istare, a cómpida e dassa = a s'abbàida abbàida, castiendi fatuvatu; cumbutare a minutu = compidare totu, apuntinu, donzi cosighedha, chirchendhe Sentences cheret compidadu a campu a bídere si su laore est bonu ◊ su babbu la picaiat sèmpere a cumbutare in campagna (A.Pau)◊ cómpida si apo serradu totu in domo! ◊ Bustianu si at fatu unu ziru pro compudare su locu, si podiat aberguare carchi cosa ◊ so torrandhe de cumbitare s'ortu ◊ andho a cumpidare sa busciaca de su mamutzone… sa meurra dhue iat fatu su niu! 2. dhoi est tres oras su maresciallu cumpurendi in sa domu! ◊ eris sero bi fit totu sa zustíssia compudàndhelis su locu ◊ at intrau genti a furai a domu e mi ant cumpudau totu su logu ◊ s'èssere umanu est che un'abbissu: nisciunu in se matessi si est permissu de cumpudare finamenta a fundhu ◊ su dutore ti cómpidat totu inue ti dolet 3. cómpidadi in busaca, in su portafollu, a bídere si zughes dinari! ◊ mi so totu compidadu ma no zuto nudha ◊ si est compidadu in dossu ca li pariat de zúghere cosa andhendhe ◊ onzunu si cúmbutat sas butzacas e collint su tantu de li prenare su serbatoju de sa binzina 4. americanus e russus cun bellas navis ispatzialis cumpudendi funt is pianetas 5. in sa robba no bi apo ne teracu e ne pastore: fato a cómpida e dassa deo etotu Etymon ltn. *compitare Translations French fouiller, visiter, explorer English to explore, to search (in) Spanish fisgar, registrar, revisar Italian frugare, perquisire, visitare, ispezionare, esplorare, controllare German kramen, durchsuchen, untersuchen, kontrollieren.

isuzigàre , vrb Definition cricare, fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire ccn. cosa de is àteros Synonyms e antonyms dimandhare, ispreculare, isuguzare, precontare, speculitai Sentences l'isúzigo bene, lu bato a su sou e, mih!, chi narat chie bi aiat in s'irrobbamentu! Translations French examiner avec attention English to examine very well Spanish fisgar, escudriñar Italian esaminare ben bène German gründlich untersuchen.

speculài , vrb: ispreculare*, spegulai, spiculliai, spricuai, spriculai Definition cricare de ischire, de bíere, istudiare, fàere dimandhas meda po bòllere averguare calecuna cosa Synonyms e antonyms dimandhare, imbistigare, ispricuedhai, istigare, isuzigare, precontare, speculitai Sentences dhus at inténdius batallendu e at cumpréndiu ca dhu boliant spiculliai ◊ arregolliat is notítzias chi spriculiàt in fàbbrica ◊ is carabbineris ant cumentzau a spriculai po isciri chini at fatu su dannu 2. si bòciat chini bolit, nosu totus impari sigheus a spriculai (F.Cocco) 3. de su carru nd'est arrutu unu pipiedhu chi si fiat incarau tropu po spegulai s'istràngiu Translations French spéculer, enquêter English to speculate Spanish investigar, averiguar Italian speculare, investigare German untersuchen.

speculitài, speculitzài , vrb: spreculiai, spreculitai, sprecullitai, spriculitai, spricullitai Definition abbaidare, cricare, iscumbatare, istudiare bene cun atentzione is cosas, is chistiones; fàere 'in chiliru' a unu faendhodhi unu muntone de dimandhas, bolendho ischire totu Synonyms e antonyms chircare, dimandhare, irfrodhocare, ispelciulare, ispreculare, ispricuedhai, isuzigare, precontare, scrocollai, speculai, sfustiligai Sentences s'arangiolu at spreculiau su movimentu de espis e musconis 2. spricullitadhu, a biri si arrennescis a sciri calincuna cosa! ◊ dhu spricullitàt de aundi fiat, si fiat cojau, si teniat fillus, e cantus, e unu muntoni de cosas Etymon spn. especular Translations French enquêter English to inquire Spanish indagar Italian indagare, sottopórre a numeróse domande German untersuchen.

«« Search again