currènta, currènte , nf Definitzione
su cúrrere, su andhare currendho; una genia de ballu, su ballu de su curre curre / iscapai una currenta = illoràresi o tzucare a cúrrere
Sinònimos e contràrios
culta,
currela,
currera,
curridina,
currinzu
Frases
at iscapau una currenta chi no at bidu mancu su caminu ◊ zuchet sa cara ifriscada a sa currenta de su bentu
Tradutziones
Frantzesu
course
Ingresu
run
Ispagnolu
carrera
Italianu
córsa
Tedescu
Lauf.
currènte 1 , nf, agt: currenti Definitzione
cosa chi passat, chi curret, nau mescamente de bentu, abba, elétricu, o fintzes àteru; nau de cosas chi podent passare, chi funt de como, de su tempus presente; nau de nodu, chi no abbarrat firmu istrintu, ma chi est sugetu a si istrínghere cantu prus si tirat / su significau de s'itl. contro corrènte = a ribissusu
Sinònimos e contràrios
bentu
/
currentina
/
elétricu
/
curréntile
Maneras de nàrrere
csn:
segàreche sa c. a unu, a una domo = istacai is filus de sa currenti; c. bassa, arta = cun paga, cun meda tensione; muneda currenti = sa chi balet como; contu c. = númeru de su contu chi unu tenet in banca o in posta e pabilu de cumpilare pro mandhare dinari a unu númeru de contu de ccn.
Frases
tontonancedha cussa fentana, ca nc'est currenti!
2.
atentu in su riu, no ti che trazet sa currente! ◊ me in su mari dhoi at currentis mannas acoment'e arrius ◊ sa currenti de su frúmini est trulla
3.
cun sa currente bi at pagu de brullare, ca fúrminat! ◊ oe sa currente est manchendhe meda: totora si che andhat
Tradutziones
Frantzesu
courant
Ingresu
current,
running
Ispagnolu
corriente
Italianu
corrènte,
scorsóio
Tedescu
Strom,
laufend.
currènte 2 , nm Definitzione
orrugu de linnàmene longu, deretu e bene segau, grussitu, impreau mescamente faendho teuladas po poderare sa canna acapiada
Sinònimos e contràrios
bigarone,
listellu,
tzivina 1
Ètimu
itl.
corrente
Tradutziones
Frantzesu
soliveau
Ingresu
rafter
Ispagnolu
vigueta
Italianu
travicèllo
Tedescu
Lagerholz.