adderétu , avb, nm Definizione
a deretu: bene, de una manera chi andhat bene (si narat fintzes in adderetu); capacidade de fàere bene sa cosa
Sinonimi e contrari
afilu,
bene
/
gheretzu,
grabbu
Frasi
no ndhe faghet una adderetu! ◊ cussu paghennennudha de cosa in adderetu no ndhe faghet ◊ a medas annos cun fatueretu e totu bos andhet in adderetu! (G.Ruju)
2.
a ndhe tenes de adderetu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
avec ordre,
en ordre
Inglese
tidily
Spagnolo
con orden,
bien
Italiano
ordinataménte,
per bène
Tedesco
ordentlich.
afracongiài , vrb Definizione
su si pònnere a fàere, a trebballare, su istare sèmpere faendho
Sinonimi e contrari
afainai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'empresser avec assiduité
Inglese
to busy oneself
Spagnolo
ajetrear
Italiano
lavorare con assiduità,
affaccendarsi
Tedesco
sich beschäftigen.
agónzu , nm: agunzu,
aunzu Definizione
su chi (e prus de sustàntzia) si papat impare cun su pane, po dh'acumpangiare; sa cosa chi si ponet po cundhire is papares; in cobertantza, cosa chi si giaet a ccn. po ndhe tènnere calecunu praxere a dibbandha
Sinonimi e contrari
armíngiu,
cumpànigu,
incaúngiu
/
connimentu
Frasi
màndhigat a sa sola e a s'acua chivalzu chentza aunzu ◊ a chena bi aiant pulenta chene agonzu
Terminologia scientifica
mng
Traduzioni
Francese
ce que l'on mange avec du pain
Inglese
smething to eat with bread
Spagnolo
companage,
condumio
Italiano
companàtico
Tedesco
Zukost zum Brot.
alleputzadúra , nf Definizione
pulidesa sobrada in su bestire, su si fàere bellos meda, totu bene o fintzes tropu cuncordaos de bestimentu, a braga, comente faent is pageris
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
s'habiller avec une certaine recherche
Inglese
refinement in dressing
Spagnolo
refinamiento en el vestir
Italiano
ricercatézza nel vestire
Tedesco
sich gesucht kleiden.
ammajucàre , vrb Definizione
pigare a losingas, pigare a frandhigos, in bonas
Sinonimi e contrari
ammajucolare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
traiter avec douceur (ou avec les égards voulus)
Inglese
to treats.o. with kindness
Spagnolo
coger por las buenas
Italiano
prènder con le buòne
Tedesco
jdm. gut zureden.
ammaltitzàre , vrb rfl: ammaltutzare,
ammartitzare Definizione
fàere a unu martitzu, a papinu, tropu modhe, nau de pane, biscotos e cosas deasi candho suspint abba, late o binu a tropu; fàere essire in matéria una fruschedha ponendhodhi impacos / a. una bua, una fruschedha = pònnere impacu a manera chi essat martzida bene, si crebet de ndh'essire sa malesa
Sinonimi e contrari
abbambagare,
abbungiare,
aciupae,
imbibbiri,
irmedhecae,
spuentai,
suspiri
Frasi
su pane si est ammartitzadu ca l'as ifustu a tropu ◊ sa minestra si la sighis a lassare si che ammartitzat ◊ sos iscarpones si ammaltutzeint, no tratenzeint s'abba e mi fateint ilfúndhere sos peuncos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
ramollir,
tremper avec excès
Inglese
to soften,
to soak excessively
Spagnolo
empapar,
remojar
Italiano
rammollire,
inzuppare eccessivaménte,
macerare
Tedesco
aufweichen.
ammossàre , vrb Definizione
papare a móssigos mannos, pigare a móssigos
Sinonimi e contrari
addentai,
addenticare,
iscafitai,
monsiare,
mòssere
Frasi
l'ammossat su matzone a mossu licu (P.Casu)◊ mi bidia minoredhu ammossendhe mela birde porrale
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mordre avec avidité
Inglese
to bite greedly
Spagnolo
morder con avidez
Italiano
mòrdere con avidità
Tedesco
gierig beißen.
aponciài , vrb: (a-pon-ci-a-i)
aponsare,
aponsiae,
aponsiare,
apontziai,
apontziare,
apuntziai,
apuntziare,
puntziare Definizione
su si giare a bíere sériu, coment'e giaendhosi importu mannu o fintzes credendhosi pagu; camminare, foedhare o fàere sa cosa tropu addàsiu, tropu a sa lena; a logos fintzes ammurrionare, primmare / apontziai su murru = itl. stòrcere il muso
Sinonimi e contrari
allodhiai
Frasi
su piciocu arricu si fut apontziau candu Gesús dh'iat nau de bendi totu e de dhu donai a is pòburus
Etimo
itl.
ponzare
Traduzioni
Francese
parler avec affectation
Inglese
to speak affectedly
Spagnolo
hablar con afectación
Italiano
parlare con gravità,
con affettazióne
Tedesco
ernst,
in gezierter Weise sprechen.
apostadamènte, apostadamènti, apostadimènte , avb Definizione
a posta fata, aposta, a intànimu, pentzandhodhoe innanti, giustu cun s’idea de dhu bòllere
Sinonimi e contrari
abbidamente,
abbidentemente,
apostamente
Frasi
funt cosas iscritas apostadamenti po custu ◊ custu est vinu chi apo vatidu deo apostadimente pro s'ocasione
Etimo
itl.
appostatamente
Traduzioni
Francese
avec préméditation,
expressément
Inglese
premeditately
Spagnolo
aposta
Italiano
premeditataménte
Tedesco
vorsätzlich.
apozalàdros , nm Definizione
unu chi amparat malefatores, furones e àtera gente deosi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
qui est de connivence avec les larrons
Inglese
abetter,
abettor
Spagnolo
encubridor
Italiano
favoreggiatóre
Tedesco
Begünstiger.
arrebbócu , nm Definizione
carda de prantu, de arrennegu
Sinonimi e contrari
arrebbentu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
rage réprimée avec de chaudes larmes
Inglese
anger reprimed with an implacable cry
Spagnolo
arrebato de ira
Italiano
ira reprèssa con pianto implacàbile
Tedesco
verhaltener Zorn.
arregiolàu , pps, agt, nm Definizione
de arregiolai; pomentu de arregiolas
Sinonimi e contrari
impamentau
Traduzioni
Francese
pavé avec des carreaux,
des briques,
des dalles,
des pierres
Inglese
paved
Spagnolo
pavimentado
Italiano
pavimentato
Tedesco
belegt.
arregortzài , vrb: arregurtzai Definizione
pònnere iscaza, orrugos de pedra, pedra pitica in is calancas, fossos, buidos, faendho muru, po prènnere, aparigiare
Etimo
ctl.
regalzar
Traduzioni
Francese
boucher des fissures avec de petits bouts de pierre
Inglese
to splinter again
Spagnolo
encascotar,
rellenar
Italiano
riempire con schégge di piètra le fessure dei muri,
rinverzare
Tedesco
mit Spänen oder Splittern verstopfen.
arrogantàre , vrb: arrogantziare Definizione
foedhare male, arrespòndhere, brigare, coment'e faendho is prepotentes, is barrosos, is tostorrudos, chentza bòllere arreconnòschere s'arrexone de is àteros; fàere is prepotentes / a. su trotu = pretare su dortu, sighire a pretènnere sa resone ischindhe de no ndh'àere
Sinonimi e contrari
abbetiae,
campaniare
Frasi
arrogantat sena frenu e puntígliat pro dogni gnagneria ◊ cudhos sunt torrados a arrogantare cun issu, a bortas a briga e a bortas in paghe ◊ Rosina si los leit amore amore e sos balentes no apeint prus it'e arrogantare ◊ insistis e poi no la piantas, ischindhe chi as tortu e arrogantas! (T.Curcu)
2.
su fogu est arrogantziendhe: peri sa carrela sunt brujendhe pabilu, fozos, e sa zente fuit gridendhe
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
parler avec arrogance
Inglese
to speak with arrogance
Spagnolo
hablar con arrogancia
Italiano
parlare con arroganza
Tedesco
mit Anmaßung sprechen.
atacitài , vrb: tacitai Definizione
pònnere is tacitas, is bullitas
Sinonimi e contrari
acioae,
aciolai,
apunciai,
imbullitare,
impuncitai,
intzoare,
puntzare,
puntzitare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fixer avec des clous
Inglese
to nail
Spagnolo
tachonar
Italiano
imbullettare
Tedesco
mit Zwecken befestigen.
atanagiàre, atanagliài , vrb: atanallai,
atenatzare,
atenazare,
atonallai Definizione
istrínghere o acapiare a tonàgias
Modi di dire
csn:
atenatzare un'animale = crastare cun sas tenatzas; atenazare a ccn. pro carchi cosa = dàreli a subra, brigàrelu, nàrrereli cosa
2.
est atonallau de sa miséria ◊ totus dhu atenazant a dhi bogare de cabu de fumare
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
saisir ou serrer avec des tenailles
Inglese
to grip with pincers
Spagnolo
atenazar
Italiano
attanagliare
Tedesco
mit Zangen greifen.
atracàre , vrb: atragare,
atregare Definizione
su si cuare, firmare, camminare firmandhosi dónnia tanti giaendho atentzione po no si fàere a bíere, iscocandho
Sinonimi e contrari
abbuare,
aclisare,
acuae,
ammacionai,
ammagare,
apatai,
atrapare,
atupare,
cuerrai,
frànghere,
intuzare,
istichire,
istumponai,
tudai
Frasi
sa robba si est atregada ◊ su lèpere est a s'atrega atrega ◊ su batu ch'est essidu atrega atrega ◊ sa gatu li est andhada a s'atrega atrega, a su sórighe, e candho che fit acurtzu che li est brincada a subra ◊ atracatu in su canale, mai ti cheres mustrare (G.Farris)◊ si est atracatu in d-una tupa isetandhe s'inimicu ◊ inoghe colat lestru, mancu si atregat
Traduzioni
Francese
marcher avec circonspection en s'arrêtant
Inglese
to walk cautiously
Spagnolo
esconderse,
andar con circunspección
Italiano
nascóndersi,
camminare con circospezióne,
soffermàndosi
Tedesco
sich verstecken,
mit Vorsicht gehen.
batallài, batallàre , vrb Definizione
foedhare a meda, a boghe arta
Sinonimi e contrari
arrallai,
bacagliare 1,
batazare,
batugliare,
chistionai
| ctr.
cagliai,
citire
Frasi
batallendi tra issus, tzérriant infogaraus ◊ fiat giai mesunoti, dhu pigat a batallai e si seus drommius a is duas de chitzi ◊ funt batallendi po su prétziu ◊ custus políticus batallant, batallant, ma no cumbinant nudha!
Cognomi e Proverbi
prb:
su batallai meda fait sa dí pitica
Traduzioni
Francese
discuter avec agitation
Inglese
to talk excitedly
Spagnolo
batallar,
acalorarse
Italiano
discùtere concitataménte
Tedesco
zanken,
wortwechseln.
bicài , vrb: abbicai,
bicare Definizione
pigare su papare cun su bicu, iscúdere, fèrrere cun su bicu; istare a su tasta tasta cosas de papare / bicai su casu = triballare su casu cun sa punta de sos pódhighes pro ndhe li fàghere essire su soru e pro l’allisiare
Sinonimi e contrari
bichitare,
isbicare,
ispiticulare,
pissulai
/
spribillonai
Frasi
mighi ti bicat, cussu pudhu!
2.
seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ chini bicat fatuvatu no giaunat ◊ a mignanu est sèmpere bicanno e a ora de prànnere no dhi pigat fàmene! (P.La Croce)
Cognomi e Proverbi
prb:
pilloni chi no bicat at bicau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre avec le bec,
becqueter
Inglese
to peck a
Spagnolo
picotear,
picar
Italiano
beccare,
spilluzzicare
Tedesco
picken.
bichitàre , vrb Definizione
papare, arregòllere sa cosa cun su bicu
Sinonimi e contrari
abbicai,
biculitare,
ispidhuncare,
ispirtzulare,
pibitzuai
Frasi
calchi poforinu andhaiat onzi tantu a bichitare su trigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre avec le bec,
becqueter,
picorer
Inglese
to peck
Spagnolo
picar,
picotear
Italiano
beccare
Tedesco
aufpicken.