adderétu , avb, nm Definizione a deretu: bene, de una manera chi andhat bene (si narat fintzes in adderetu); capacidade de fàere bene sa cosa Sinonimi e contrari afilu, bene / gheretzu, grabbu Frasi no ndhe faghet una adderetu! ◊ cussu paghennennudha de cosa in adderetu no ndhe faghet ◊ a medas annos cun fatueretu e totu bos andhet in adderetu! (G.Ruju) 2. a ndhe tenes de adderetu!… Etimo srd. Traduzioni Francese avec ordre, en ordre Inglese tidily Spagnolo con orden, bien Italiano ordinataménte, per bène Tedesco ordentlich.

afracongiài , vrb Definizione su si pònnere a fàere, a trebballare, su istare sèmpere faendho Sinonimi e contrari afainai Etimo srd. Traduzioni Francese s'empresser avec assiduité Inglese to busy oneself Spagnolo ajetrear Italiano lavorare con assiduità, affaccendarsi Tedesco sich beschäftigen.

agónzu , nm: agunzu, aunzu Definizione su chi (e prus de sustàntzia) si papat impare cun su pane, po dh'acumpangiare; sa cosa chi si ponet po cundhire is papares; in cobertantza, cosa chi si giaet a ccn. po ndhe tènnere calecunu praxere a dibbandha Sinonimi e contrari armíngiu, cumpànigu, incaúngiu / connimentu Frasi màndhigat a sa sola e a s'acua chivalzu chentza aunzu ◊ a chena bi aiant pulenta chene agonzu Terminologia scientifica mng Traduzioni Francese ce que l'on mange avec du pain Inglese smething to eat with bread Spagnolo companage, condumio Italiano companàtico Tedesco Zukost zum Brot.

alleputzadúra , nf Definizione pulidesa sobrada in su bestire, su si fàere bellos meda, totu bene o fintzes tropu cuncordaos de bestimentu, a braga, comente faent is pageris Etimo srd. Traduzioni Francese s'habiller avec une certaine recherche Inglese refinement in dressing Spagnolo refinamiento en el vestir Italiano ricercatézza nel vestire Tedesco sich gesucht kleiden.

ammajucàre , vrb Definizione pigare a losingas, pigare a frandhigos, in bonas Sinonimi e contrari ammajucolare Etimo srd. Traduzioni Francese traiter avec douceur (ou avec les égards voulus) Inglese to treats.o. with kindness Spagnolo coger por las buenas Italiano prènder con le buòne Tedesco jdm. gut zureden.

ammaltitzàre , vrb rfl: ammaltutzare, ammartitzare Definizione fàere a unu martitzu, a papinu, tropu modhe, nau de pane, biscotos e cosas deasi candho suspint abba, late o binu a tropu; fàere essire in matéria una fruschedha ponendhodhi impacos / a. una bua, una fruschedha = pònnere impacu a manera chi essat martzida bene, si crebet de ndh'essire sa malesa Sinonimi e contrari abbambagare, abbungiare, aciupae, imbibbiri, irmedhecae, spuentai, suspiri Frasi su pane si est ammartitzadu ca l'as ifustu a tropu ◊ sa minestra si la sighis a lassare si che ammartitzat ◊ sos iscarpones si ammaltutzeint, no tratenzeint s'abba e mi fateint ilfúndhere sos peuncos Etimo srd. Traduzioni Francese ramollir, tremper avec excès Inglese to soften, to soak excessively Spagnolo empapar, remojar Italiano rammollire, inzuppare eccessivaménte, macerare Tedesco aufweichen.

ammossàre , vrb Definizione papare a móssigos mannos, pigare a móssigos Sinonimi e contrari addentai, addenticare, iscafitai, monsiare, mòssere Frasi l'ammossat su matzone a mossu licu (P.Casu)◊ mi bidia minoredhu ammossendhe mela birde porrale Etimo srd. Traduzioni Francese mordre avec avidité Inglese to bite greedly Spagnolo morder con avidez Italiano mòrdere con avidità Tedesco gierig beißen.

aponciài , vrb: (a-pon-ci-a-i) aponsare, aponsiae, aponsiare, apontziai, apontziare, apuntziai, apuntziare, puntziare Definizione su si giare a bíere sériu, coment'e giaendhosi importu mannu o fintzes credendhosi pagu; camminare, foedhare o fàere sa cosa tropu addàsiu, tropu a sa lena; a logos fintzes ammurrionare, primmare / apontziai su murru = itl. stòrcere il muso Sinonimi e contrari allodhiai Frasi su piciocu arricu si fut apontziau candu Gesús dh'iat nau de bendi totu e de dhu donai a is pòburus Etimo itl. ponzare Traduzioni Francese parler avec affectation Inglese to speak affectedly Spagnolo hablar con afectación Italiano parlare con gravità, con affettazióne Tedesco ernst, in gezierter Weise sprechen.

apostadamènte, apostadamènti, apostadimènte , avb Definizione a posta fata, aposta, a intànimu, pentzandhodhoe innanti, giustu cun s’idea de dhu bòllere Sinonimi e contrari abbidamente, abbidentemente, apostamente Frasi funt cosas iscritas apostadamenti po custu ◊ custu est vinu chi apo vatidu deo apostadimente pro s'ocasione Etimo itl. appostatamente Traduzioni Francese avec préméditation, expressément Inglese premeditately Spagnolo aposta Italiano premeditataménte Tedesco vorsätzlich.

apozalàdros , nm Definizione unu chi amparat malefatores, furones e àtera gente deosi Etimo srd. Traduzioni Francese qui est de connivence avec les larrons Inglese abetter, abettor Spagnolo encubridor Italiano favoreggiatóre Tedesco Begünstiger.

arrebbócu , nm Definizione carda de prantu, de arrennegu Sinonimi e contrari arrebbentu Etimo srd. Traduzioni Francese rage réprimée avec de chaudes larmes Inglese anger reprimed with an implacable cry Spagnolo arrebato de ira Italiano ira reprèssa con pianto implacàbile Tedesco verhaltener Zorn.

arregiolàu , pps, agt, nm Definizione de arregiolai; pomentu de arregiolas Sinonimi e contrari impamentau Traduzioni Francese pavé avec des carreaux, des briques, des dalles, des pierres Inglese paved Spagnolo pavimentado Italiano pavimentato Tedesco belegt.

arregortzài , vrb: arregurtzai Definizione pònnere iscaza, orrugos de pedra, pedra pitica in is calancas, fossos, buidos, faendho muru, po prènnere, aparigiare Etimo ctl. regalzar Traduzioni Francese boucher des fissures avec de petits bouts de pierre Inglese to splinter again Spagnolo encascotar, rellenar Italiano riempire con schégge di piètra le fessure dei muri, rinverzare Tedesco mit Spänen oder Splittern verstopfen.

arrogantàre , vrb: arrogantziare Definizione foedhare male, arrespòndhere, brigare, coment'e faendho is prepotentes, is barrosos, is tostorrudos, chentza bòllere arreconnòschere s'arrexone de is àteros; fàere is prepotentes / a. su trotu = pretare su dortu, sighire a pretènnere sa resone ischindhe de no ndh'àere Sinonimi e contrari abbetiae, campaniare Frasi arrogantat sena frenu e puntígliat pro dogni gnagneria ◊ cudhos sunt torrados a arrogantare cun issu, a bortas a briga e a bortas in paghe ◊ Rosina si los leit amore amore e sos balentes no apeint prus it'e arrogantare ◊ insistis e poi no la piantas, ischindhe chi as tortu e arrogantas! (T.Curcu) 2. su fogu est arrogantziendhe: peri sa carrela sunt brujendhe pabilu, fozos, e sa zente fuit gridendhe Etimo srd. Traduzioni Francese parler avec arrogance Inglese to speak with arrogance Spagnolo hablar con arrogancia Italiano parlare con arroganza Tedesco mit Anmaßung sprechen.

atacitài , vrb: tacitai Definizione pònnere is tacitas, is bullitas Sinonimi e contrari acioae, aciolai, apunciai, imbullitare, impuncitai, intzoare, puntzare, puntzitare Etimo srd. Traduzioni Francese fixer avec des clous Inglese to nail Spagnolo tachonar Italiano imbullettare Tedesco mit Zwecken befestigen.

atanagiàre, atanagliài , vrb: atanallai, atenatzare, atenazare, atonallai Definizione istrínghere o acapiare a tonàgias Modi di dire csn: atenatzare un'animale = crastare cun sas tenatzas; atenazare a ccn. pro carchi cosa = dàreli a subra, brigàrelu, nàrrereli cosa 2. est atonallau de sa miséria ◊ totus dhu atenazant a dhi bogare de cabu de fumare Etimo itl. Traduzioni Francese saisir ou serrer avec des tenailles Inglese to grip with pincers Spagnolo atenazar Italiano attanagliare Tedesco mit Zangen greifen.

atracàre , vrb: atragare, atregare Definizione su si cuare, firmare, camminare firmandhosi dónnia tanti giaendho atentzione po no si fàere a bíere, iscocandho Sinonimi e contrari abbuare, aclisare, acuae, ammacionai, ammagare, apatai, atrapare, atupare, cuerrai, frànghere, intuzare, istichire, istumponai, tudai Frasi sa robba si est atregada ◊ su lèpere est a s'atrega atrega ◊ su batu ch'est essidu atrega atrega ◊ sa gatu li est andhada a s'atrega atrega, a su sórighe, e candho che fit acurtzu che li est brincada a subra ◊ atracatu in su canale, mai ti cheres mustrare (G.Farris)◊ si est atracatu in d-una tupa isetandhe s'inimicu ◊ inoghe colat lestru, mancu si atregat Traduzioni Francese marcher avec circonspection en s'arrêtant Inglese to walk cautiously Spagnolo esconderse, andar con circunspección Italiano nascóndersi, camminare con circospezióne, soffermàndosi Tedesco sich verstecken, mit Vorsicht gehen.

batallài, batallàre , vrb Definizione foedhare a meda, a boghe arta Sinonimi e contrari arrallai, bacagliare 1, batazare, batugliare, chistionai | ctr. cagliai, citire Frasi batallendi tra issus, tzérriant infogaraus ◊ fiat giai mesunoti, dhu pigat a batallai e si seus drommius a is duas de chitzi ◊ funt batallendi po su prétziu ◊ custus políticus batallant, batallant, ma no cumbinant nudha! Cognomi e Proverbi prb: su batallai meda fait sa dí pitica Traduzioni Francese discuter avec agitation Inglese to talk excitedly Spagnolo batallar, acalorarse Italiano discùtere concitataménte Tedesco zanken, wortwechseln.

bicài , vrb: abbicai, bicare Definizione pigare su papare cun su bicu, iscúdere, fèrrere cun su bicu; istare a su tasta tasta cosas de papare / bicai su casu = triballare su casu cun sa punta de sos pódhighes pro ndhe li fàghere essire su soru e pro l’allisiare Sinonimi e contrari bichitare, isbicare, ispiticulare, pissulai / spribillonai Frasi mighi ti bicat, cussu pudhu! 2. seis bichendu dogna cosa che guntruxus malus a satzai ◊ chini bicat fatuvatu no giaunat ◊ a mignanu est sèmpere bicanno e a ora de prànnere no dhi pigat fàmene! (P.La Croce) Cognomi e Proverbi prb: pilloni chi no bicat at bicau Etimo srd. Traduzioni Francese prendre avec le bec, becqueter Inglese to peck a Spagnolo picotear, picar Italiano beccare, spilluzzicare Tedesco picken.

bichitàre , vrb Definizione papare, arregòllere sa cosa cun su bicu Sinonimi e contrari abbicai, biculitare, ispidhuncare, ispirtzulare, pibitzuai Frasi calchi poforinu andhaiat onzi tantu a bichitare su trigu Etimo srd. Traduzioni Francese prendre avec le bec, becqueter, picorer Inglese to peck Spagnolo picar, picotear Italiano beccare Tedesco aufpicken.

«« Cerca di nuovo