bonesamènti , avb Definizione
a sa bona, chentza pentzare in su malu, chentza dhue pònnere ancu, duda, in sa cosa
Sinonimi e contrari
bonicamente
Traduzioni
Francese
avec bonhomie,
débonnairement
Inglese
good-naturedly
Spagnolo
con cordialidad
Italiano
bonariaménte
Tedesco
gutmütig.
caulàda , nf Definizione
papare fatu de càule; cosa essia, andhada o fata male
2.
za l'as fata sa caulada!…
Terminologia scientifica
mng
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mets préparé avec des choux
Inglese
cabbage-soup,
blunder
Spagnolo
comida hecha con col,
tontería
Italiano
cavolata
Tedesco
Kohlgericht.
certài , vrb: cheltare,
chertare,
chestare Definizione
pigare foedhos s'unu cun s'àteru, foedhare a boghes s'unu contr'a s'àteru; nàrrere foedhos de briga e fintzes de ammeletzu a unu / certai a unu = dare una briga a unu; certai de pari a pari = brigare s'unu cun s'àteru
Sinonimi e contrari
abbetiae,
briare,
brigociae,
cuntierrare,
ghirtare,
irvapiare,
pabarotare,
pletare,
trilliare
Frasi
mairu e mulleri funt sempri certendi: ma poita s'ant a èssi cojaus, si no si podenta biri?! ◊ sas dies mias, duncas, passare las devo chertendhe? ◊ ant certau e arropaus puru si funt
2.
dh'iat tzerriau su maistu e dh'iat certau ◊ dèu dha certai sempri, a sorri mia
Cognomi e Proverbi
prb:
candu unu non bolit, duus non certant
Etimo
ltn.
certare
Traduzioni
Francese
se quereller avec qqn.,
gronder
Inglese
to quarrel,
to scold
Spagnolo
pelear,
reñir
Italiano
diverbiare,
bisticciare,
sgridare,
redarguire
Tedesco
streiten,
schelten.
chin , prep: cun Definizione
foedhu chi si ponet innantis de is númenes po bòllere inditare cumpangia, manera, aina e àteru (fintzes suma, s’idea de contras a…)/ cun deo, cun mei, cun megus, cun tegus, cun isse, cun a isse, cun custu, cun a tie
Sinonimi e contrari
paris
/
a
/
contra
| ctr.
chentza
Modi di dire
csn:
cun totu chi… = mancari; cun chi… = si; die cun die, annu cun annu, mese cun mese = donzi die/die die, donzi annu, donzi mese; pònnere una cosa (o a ccn.) cun àtera/u = pònniri impari, ma fintzes aparagonai
Frasi
semus andhados paris cun bois ◊ sas mamas crabarissas disizant un'àteru basu e nois cun a issas (G.Maieli)◊ abbarra cun megus, ca est note ◊ est beniu cun sa mulleri ◊ mamma fait fatuvatu su pani cun tamàtiga
2.
su preide cumènciat is gòcios cun boghe bene intonada, brindhandho a dhi arrespòndhere ◊ segamus su casu cun sa lepa ◊ sa cosa chi faghet si leat cun sa furcheta ◊ s'iscriet cun sa pinna ◊ cun su dinai no si podit comporai totu ◊ deo non bio prus, ma chi tue mi ascurtas bene apo a bíede cun is ogos tuos ◊ dhi at torrau sa scera chin d-unu piciochedhu
3.
fit a turunzu e a maledissiones chin su tempus ◊ la tenzo cun tegus pro su dannu chi mi as fatu ◊ seu inchietu cun issu ◊ ita tenis cun mei?! ◊ sa giustítzia ant domandau: "Cun chini suspetais?" e is fraris ant arrespostu: "Cun nisciunus!" ◊ no tenzo dépidos cun a tie! ◊ si est inchietau cun sa mulleri chi at guastau sa pingiara
4.
cun chi tue mi dias isperàntzia dae me sa tristura ch'est lontana (M.Murenu)◊ deo, cun totu chi apo mente abbiza, s'ànimu no mi bastat chi lu conte ◊ cun totu chi as s'istúdiu, cosas medas no las ischis
5.
como chi ant fatu su lagu amus s'abba annu cun annu ◊ istaiat die cun die cun su sonete a codhu ◊ issa l'iseteit die cun die, annu cun annu
6.
6.custu cun cussu faghet su tantu ◊ una cosa cun s'àtera faghet meda ◊ no mi as a pònniri a Franciscu cun Andria?!… Meda méglius Franciscu!
Etimo
ltn.
cum + in, cum
Traduzioni
Francese
avec
Inglese
with
Spagnolo
con
Italiano
con
Tedesco
mit.
cunfigiméntu , nm Definizione
su cundhimentu chi si faet fríere in s'ógiu po unu papare (chibudha, pedrusèmene, àgiu e àteru)
Sinonimi e contrari
fridura,
sufrissu
Frasi
apu fatu su cunfigimentu po su sucuvà
Traduzioni
Francese
hachis à base d'oignons que l'on fait rissoler avec des aromates
Inglese
sauté
Spagnolo
sofrito
Italiano
soffritto
Tedesco
angebratenes Gemüse.
dangheràre , vrb: dengherare Definizione
pigare a frandhigos, a imbérrios, a denghes
Sinonimi e contrari
addengae,
ammelindrare,
imberriare,
imbimbinare
Frasi
como si chi mi sento sana e frisca, dae maridu meu dengherada!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
gâter avec des cajoleries
Inglese
to spoil coaxing
Spagnolo
mimar
Italiano
viziare con moine
Tedesco
verhätscheln.
distèsa , avb Definizione
tratare una cosa o faedhare a sa d. = cun intertenimentu, a fundhu, naendho totu su chi dhu’est de nàrrere
Frasi
s'algumentu si diat chèrrere tratare a sa distesa
Traduzioni
Francese
avec beaucoup de détails
Inglese
diffusely
Spagnolo
con detalles
Italiano
diffusaménte
Tedesco
ausführlich.
farígu, fàrigu , nm Definizione
una parte de sa farra, bona prus che àteru po animales; a logos, órgiu móliu po animales; símbula grussa; coment'e farra de orrunchinadura de linna chi faent unos cantu bobbois candho sa linna est bècia; a logos, su frore de su binu, su frore de su samucu; in cobertantza, fintzes brutore, muga, sordi / terra de bonu farigu = a matza de castàngia, fatia, isorta che farina
Sinonimi e contrari
farrixedha,
popoine
Frasi
po fai s'ambulau si coit su farigu ◊ su canistedhu si bestiat a festa chin sa biancura de su farigu nou
2.
béciu fut Batista Nuxis, ca portada su farigu in is genugus!
Cognomi e Proverbi
smb:
Farigu
Etimo
ltn.
farric(u)lum
Traduzioni
Francese
farine avec de la repasse
Inglese
flour with fine bran
Spagnolo
harina con moyuelo
Italiano
farina con cruschèllo
Tedesco
Kleienmehl.
friuvógu , nm Definizione
calidesa de corpus, budhidore, atacu de callentura cun titivrios
Sinonimi e contrari
cdh. caldafriosa
Frasi
est su friuvogu cun sa callentura chi dhi fait arrallai averionis (R.Frésia)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fièvre avec des frissons de froid
Inglese
fever with cold shivers
Spagnolo
fiebre con escalofrío
Italiano
fèbbre con brìvidi di fréddo
Tedesco
Fieber mit Schüttelfrost.
frundhàre , vrb: frundhiare,
frundiai Definizione
tirare a passígia, iscúdere o imbolare a frundha; fuliare, betare a s'àliga
Sinonimi e contrari
arremilai,
frumbulare,
infrundulae
/
foliai,
frundhire,
iscavulai,
sciuliai 1
2.
duos bratzos che dha sunt istesiandhe e frundhiandhe a cara a inue fut
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lancer des pierres avec la fronde
Inglese
to sling
Spagnolo
hondear
Italiano
frombolare
Tedesco
schleudern.
gamedhàre , vrb: amedhare* Definizione
betare apare totu a unu duos tàgios de bestiàmene, avesare is angiones a abbarrare impare cun is àteros, is pegos noos a abbarrare in su tàgiu, a cònnoschere su pastore, ammasedare; nau de gente, fàere amedhu, avesare a istare impare cun is àteros
Sinonimi e contrari
abbamare,
acedhae,
achedhonare,
aggamai,
aggrustare,
ammeschiare,
ingamai
| ctr.
iscamedhare,
stagiai
Frasi
sas balenas allatant che a sos animales chi gamedhamus
Traduzioni
Francese
socialiser,
habituer un animal à vivre l'un avec l'autre
Inglese
to socialize
Spagnolo
acostumbrar al ganado a vivir en el rebaño,
socializar
Italiano
abituarsi alla compagnìa,
socializzare
Tedesco
vergesellschaften,
sozialisieren.
ilborrocàre, ilborrochiàre , vrb: isborrocare Definizione
su essire, su cumenciare de calecuna cosa cun fortza, a s’airada, a meda, betare a terra, isconciare; fintzes foedhare male, a frastimos, pigare a boghes
Frasi
càglia chi mi sicas! - ilborrocat sa rosa tota fele ◊ isborrocat riendhe a tota gana
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sortir avec violence,
jaillir,
éclater
Inglese
to pelt (down),
to burst out
Spagnolo
irrumpir
Italiano
erómpere,
scrosciare
Tedesco
hervorbrechen,
rauschen.
incaúngiu , nm: ingaugnu,
ingaúngiu,
ingaunzu Definizione
cosa, mescamente prus de sustàntzia (casu, petza, e àteru), chi si papat impare cun su pane e dhi giaet prus sabore
Sinonimi e contrari
agonzu*,
armíngiu cumpànigu,
gaúngiu
Frasi
si donant su pani sentza de ingaúngiu ◊ in tempus antigu ni pani e ni ingaúngiu ◊ zughiat càriga a ingaunzu ◊ ndhe at furadu unu tzichi però papadu si dh'at a murrúngiu ca no at agatadu s'incaúngiu! ◊ dhi apu bitiu su murzu: pani, ingaúngiu e binu ◊ mi soe iscarésciu ca buxia arrecàpidu e ingaúngiu in sa tasca e non apo mancu papau
Terminologia scientifica
mng
Traduzioni
Francese
ce que l'on mange avec du pain
Inglese
companage
Spagnolo
companage,
condumio
Italiano
companàtico
Tedesco
Zukost zum Brot.
inghitài, inghitiài , vrb: unghitai Definizione
betare is ungas in su sensu de leare a furadura; iscúdere, betare cun s'unga, mescamente nau de su giogu chi si faet lassandho andhare a cropu sa conca de su pódhighe a una muneda o àtera cosighedha po che fàere lòmpere a su cofedhu
Sinonimi e contrari
afufai,
apresai,
arpiai,
arrapagnare,
arrapare 2,
aungrare,
craspuare,
furai,
irrobbare,
runtzinare,
sdorrobbai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
saisir avec les griffes,
agripper (fig.)
Inglese
to claw
Spagnolo
agarrar
Italiano
artigliare
Tedesco
mit den Klauen packen.
innerbiàre, innerjàre , vrb: innerviare,
irnerbiare,
isnerviare Definizione
acropare, iscúdere cun nérbiu; fintzes istirare a tropu, segare unu nérbiu / i. unu boe = isarchilare
Sinonimi e contrari
aciotai,
aciotarai,
afrustai,
irbrunchiare,
passillai
Frasi
apo innerjadu sa lampizada de sa prepoténtzia a s'iscórria de s'issocadore
2.
leendhe sa pedhitza peri sos oros, s'isterret creschendhe su tironzu fintzas a l'isnerviare a manera chi no aviscet a arrodulare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
battre avec un nerf de bœuf
Inglese
to flog
Spagnolo
azotar
Italiano
nerbare
Tedesco
auspeitschen.
isuzigàre , vrb Definizione
cricare, fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire ccn. cosa de is àteros
Sinonimi e contrari
dimandhare,
ispreculare,
isuguzare,
precontare,
speculitai
Frasi
l'isúzigo bene, lu bato a su sou e, mih!, chi narat chie bi aiat in s'irrobbamentu!
Traduzioni
Francese
examiner avec attention
Inglese
to examine very well
Spagnolo
fisgar,
escudriñar
Italiano
esaminare ben bène
Tedesco
gründlich untersuchen.
maciamúrru , nm: matemurru,
matimurru,
matzamurru,
matzimurru Definizione
genia de supa cun pane o biscotos; pane cotu cun bagna; cosa fata a improdhu, male; matimurru dhu narant fintzes po avolotu, burdellu / fàghere a sa matzimurrina = a coredhu, a improdhu
Sinonimi e contrari
martiguserzu,
matimbródhiu,
milciamuredhu
/
abbunzadura
Frasi
cussa est genti chi no si acuntentat de papai matzamurru: bolit aligusta! ◊ mammai su civraxu tostau dhu coit a matzamurru
2.
e ite ndhe naras de su matemurru chi sunt cumbinandhe sos zòvanos? ◊ custu coju essit unu matimurru! ◊ de totu custu matzamurru iat cumpréndiu ca megàt de si morri de fàmini
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
soupe de pain cuit avec de la sauce
Inglese
bread cooked with sauce,
mess
Spagnolo
calandraca,
sopa de pan y galletas,
barullo
Italiano
mazzamurro
Tedesco
eine Brotsuppesorte,
Brotbrei mit Tomatensauce,
Hudelei,
Heidenlärm.
mécus , prn: megus Definizione
prn. impreau agiummai solu cun sa prep. chin, cun, e agiummai solu po inditare cumpangia: chin mecus, cun megus = cun dèu; raru in megus (cosa chi propriamente su srd. narat intro meu)
Frasi
tue beni cun megus ca andhamus a fàghere cosa! ◊ benide cun megus: bos apo a fàghere piscadores de ómines (Ev)◊ como fachies sos contos chin mecus! ◊ sa note colada Elias at dormiu chin mecus ◊ tochit, bèngiat, bèngiat cun megus!
2.
ses restada in megus ◊ faco comente sos àteros ant fatu chin mecus ◊ peri chin mecus su tempus no est meta bellu ◊ aite vos chesciades chin mecus? ◊ fide as chin Deus e chin mecus?
Etimo
ltn.
mecum
Traduzioni
Francese
avec moi
Inglese
with me
Spagnolo
conmigo
Italiano
insième a me,
in mia compagnìa
Tedesco
mit mir.
peleài, peleàre , vrb: apeliai,
peliai Definizione
pigare pelea, matana, apeleu, múngia faendho cosa; istare a perrica abbetiandho po calecuna cosa chi si bolet
Sinonimi e contrari
fadiae,
ghimallai,
matanare,
penai,
trumentai
/
apiliare,
pedie
Frasi
o Gesús santu ahi peleadu cantu as pro a mie! ◊ die e note peleo pro sas munzas chi mi leo ◊ za ndhe at peleadu, sa zente, de fàmine, in tempos de gherra!…◊ cantu pensas e faghes e peleas det a sa morte tua terminare ◊ pro èssere abberu ómine, unu depet peleare: sinono it'ómine est?! ◊ a peleare macos bi cheret passéntzia meda ◊ e chie bi la faghet a peleare tota vida zente dorta?!
2.
est de diora peliendi po dhi bendi sa domu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
combattre,
se fatiguer,
demander avec insistance
Inglese
to fight,
to worry oneself,
to ask insistently
Spagnolo
pelear,
pedir con insistencia,
instar
Italiano
combàttere,
affannarsi,
chièdere con insistènza
Tedesco
kämpfen,
streiten,
sich abmühen,
sich ängstigen,
um etwas bitten (eindringlich).
pesadamènti , avb Definizione
in manera pentzada bene, cunsiderandho bene is cosas
Traduzioni
Francese
avec pondération
Inglese
after careful reflection
Spagnolo
ponderadamente
Italiano
ponderataménte
Tedesco
besonnen.