bonesamènti , avb Definizione a sa bona, chentza pentzare in su malu, chentza dhue pònnere ancu, duda, in sa cosa Sinonimi e contrari bonicamente Traduzioni Francese avec bonhomie, débonnairement Inglese good-naturedly Spagnolo con cordialidad Italiano bonariaménte Tedesco gutmütig.

caulàda , nf Definizione papare fatu de càule; cosa essia, andhada o fata male 2. za l'as fata sa caulada!… Terminologia scientifica mng Etimo srd. Traduzioni Francese mets préparé avec des choux Inglese cabbage-soup, blunder Spagnolo comida hecha con col, tontería Italiano cavolata Tedesco Kohlgericht.

certài , vrb: cheltare, chertare, chestare Definizione pigare foedhos s'unu cun s'àteru, foedhare a boghes s'unu contr'a s'àteru; nàrrere foedhos de briga e fintzes de ammeletzu a unu / certai a unu = dare una briga a unu; certai de pari a pari = brigare s'unu cun s'àteru Sinonimi e contrari abbetiae, briare, brigociae, cuntierrare, ghirtare, irvapiare, pabarotare, pletare, trilliare Frasi mairu e mulleri funt sempri certendi: ma poita s'ant a èssi cojaus, si no si podenta biri?! ◊ sas dies mias, duncas, passare las devo chertendhe? ◊ ant certau e arropaus puru si funt 2. dh'iat tzerriau su maistu e dh'iat certau ◊ dèu dha certai sempri, a sorri mia Cognomi e Proverbi prb: candu unu non bolit, duus non certant Etimo ltn. certare Traduzioni Francese se quereller avec qqn., gronder Inglese to quarrel, to scold Spagnolo pelear, reñir Italiano diverbiare, bisticciare, sgridare, redarguire Tedesco streiten, schelten.

chin , prep: cun Definizione foedhu chi si ponet innantis de is númenes po bòllere inditare cumpangia, manera, aina e àteru (fintzes suma, s’idea de contras a…)/ cun deo, cun mei, cun megus, cun tegus, cun isse, cun a isse, cun custu, cun a tie Sinonimi e contrari paris / a / contra | ctr. chentza Modi di dire csn: cun totu chi… = mancari; cun chi… = si; die cun die, annu cun annu, mese cun mese = donzi die/die die, donzi annu, donzi mese; pònnere una cosa (o a ccn.) cun àtera/u = pònniri impari, ma fintzes aparagonai Frasi semus andhados paris cun bois ◊ sas mamas crabarissas disizant un'àteru basu e nois cun a issas (G.Maieli)◊ abbarra cun megus, ca est note ◊ est beniu cun sa mulleri ◊ mamma fait fatuvatu su pani cun tamàtiga 2. su preide cumènciat is gòcios cun boghe bene intonada, brindhandho a dhi arrespòndhere ◊ segamus su casu cun sa lepa ◊ sa cosa chi faghet si leat cun sa furcheta ◊ s'iscriet cun sa pinna ◊ cun su dinai no si podit comporai totu ◊ deo non bio prus, ma chi tue mi ascurtas bene apo a bíede cun is ogos tuos ◊ dhi at torrau sa scera chin d-unu piciochedhu 3. fit a turunzu e a maledissiones chin su tempus ◊ la tenzo cun tegus pro su dannu chi mi as fatu ◊ seu inchietu cun issu ◊ ita tenis cun mei?! ◊ sa giustítzia ant domandau: "Cun chini suspetais?" e is fraris ant arrespostu: "Cun nisciunus!" ◊ no tenzo dépidos cun a tie! ◊ si est inchietau cun sa mulleri chi at guastau sa pingiara 4. cun chi tue mi dias isperàntzia dae me sa tristura ch'est lontana (M.Murenu)◊ deo, cun totu chi apo mente abbiza, s'ànimu no mi bastat chi lu conte ◊ cun totu chi as s'istúdiu, cosas medas no las ischis 5. como chi ant fatu su lagu amus s'abba annu cun annu ◊ istaiat die cun die cun su sonete a codhu ◊ issa l'iseteit die cun die, annu cun annu 6. 6.custu cun cussu faghet su tantu ◊ una cosa cun s'àtera faghet meda ◊ no mi as a pònniri a Franciscu cun Andria?!… Meda méglius Franciscu! Etimo ltn. cum + in, cum Traduzioni Francese avec Inglese with Spagnolo con Italiano con Tedesco mit.

cunfigiméntu , nm Definizione su cundhimentu chi si faet fríere in s'ógiu po unu papare (chibudha, pedrusèmene, àgiu e àteru) Sinonimi e contrari fridura, sufrissu Frasi apu fatu su cunfigimentu po su sucuvà Traduzioni Francese hachis à base d'oignons que l'on fait rissoler avec des aromates Inglese sauté Spagnolo sofrito Italiano soffritto Tedesco angebratenes Gemüse.

dangheràre , vrb: dengherare Definizione pigare a frandhigos, a imbérrios, a denghes Sinonimi e contrari addengae, ammelindrare, imberriare, imbimbinare Frasi como si chi mi sento sana e frisca, dae maridu meu dengherada! Etimo srd. Traduzioni Francese gâter avec des cajoleries Inglese to spoil coaxing Spagnolo mimar Italiano viziare con moine Tedesco verhätscheln.

distèsa , avb Definizione tratare una cosa o faedhare a sa d. = cun intertenimentu, a fundhu, naendho totu su chi dhu’est de nàrrere Frasi s'algumentu si diat chèrrere tratare a sa distesa Traduzioni Francese avec beaucoup de détails Inglese diffusely Spagnolo con detalles Italiano diffusaménte Tedesco ausführlich.

farígu, fàrigu , nm Definizione una parte de sa farra, bona prus che àteru po animales; a logos, órgiu móliu po animales; símbula grussa; coment'e farra de orrunchinadura de linna chi faent unos cantu bobbois candho sa linna est bècia; a logos, su frore de su binu, su frore de su samucu; in cobertantza, fintzes brutore, muga, sordi / terra de bonu farigu = a matza de castàngia, fatia, isorta che farina Sinonimi e contrari farrixedha, popoine Frasi po fai s'ambulau si coit su farigu ◊ su canistedhu si bestiat a festa chin sa biancura de su farigu nou 2. béciu fut Batista Nuxis, ca portada su farigu in is genugus! Cognomi e Proverbi smb: Farigu Etimo ltn. farric(u)lum Traduzioni Francese farine avec de la repasse Inglese flour with fine bran Spagnolo harina con moyuelo Italiano farina con cruschèllo Tedesco Kleienmehl.

friuvógu , nm Definizione calidesa de corpus, budhidore, atacu de callentura cun titivrios Sinonimi e contrari cdh. caldafriosa Frasi est su friuvogu cun sa callentura chi dhi fait arrallai averionis (R.Frésia) Etimo srd. Traduzioni Francese fièvre avec des frissons de froid Inglese fever with cold shivers Spagnolo fiebre con escalofrío Italiano fèbbre con brìvidi di fréddo Tedesco Fieber mit Schüttelfrost.

frundhàre , vrb: frundhiare, frundiai Definizione tirare a passígia, iscúdere o imbolare a frundha; fuliare, betare a s'àliga Sinonimi e contrari arremilai, frumbulare, infrundulae / foliai, frundhire, iscavulai, sciuliai 1 2. duos bratzos che dha sunt istesiandhe e frundhiandhe a cara a inue fut Etimo srd. Traduzioni Francese lancer des pierres avec la fronde Inglese to sling Spagnolo hondear Italiano frombolare Tedesco schleudern.

gamedhàre , vrb: amedhare* Definizione betare apare totu a unu duos tàgios de bestiàmene, avesare is angiones a abbarrare impare cun is àteros, is pegos noos a abbarrare in su tàgiu, a cònnoschere su pastore, ammasedare; nau de gente, fàere amedhu, avesare a istare impare cun is àteros Sinonimi e contrari abbamare, acedhae, achedhonare, aggamai, aggrustare, ammeschiare, ingamai | ctr. iscamedhare, stagiai Frasi sas balenas allatant che a sos animales chi gamedhamus Traduzioni Francese socialiser, habituer un animal à vivre l'un avec l'autre Inglese to socialize Spagnolo acostumbrar al ganado a vivir en el rebaño, socializar Italiano abituarsi alla compagnìa, socializzare Tedesco vergesellschaften, sozialisieren.

ilborrocàre, ilborrochiàre , vrb: isborrocare Definizione su essire, su cumenciare de calecuna cosa cun fortza, a s’airada, a meda, betare a terra, isconciare; fintzes foedhare male, a frastimos, pigare a boghes Frasi càglia chi mi sicas! - ilborrocat sa rosa tota fele ◊ isborrocat riendhe a tota gana Etimo srd. Traduzioni Francese sortir avec violence, jaillir, éclater Inglese to pelt (down), to burst out Spagnolo irrumpir Italiano erómpere, scrosciare Tedesco hervorbrechen, rauschen.

incaúngiu , nm: ingaugnu, ingaúngiu, ingaunzu Definizione cosa, mescamente prus de sustàntzia (casu, petza, e àteru), chi si papat impare cun su pane e dhi giaet prus sabore Sinonimi e contrari agonzu*, armíngiu cumpànigu, gaúngiu Frasi si donant su pani sentza de ingaúngiu ◊ in tempus antigu ni pani e ni ingaúngiu ◊ zughiat càriga a ingaunzu ◊ ndhe at furadu unu tzichi però papadu si dh'at a murrúngiu ca no at agatadu s'incaúngiu! ◊ dhi apu bitiu su murzu: pani, ingaúngiu e binu ◊ mi soe iscarésciu ca buxia arrecàpidu e ingaúngiu in sa tasca e non apo mancu papau Terminologia scientifica mng Traduzioni Francese ce que l'on mange avec du pain Inglese companage Spagnolo companage, condumio Italiano companàtico Tedesco Zukost zum Brot.

inghitài, inghitiài , vrb: unghitai Definizione betare is ungas in su sensu de leare a furadura; iscúdere, betare cun s'unga, mescamente nau de su giogu chi si faet lassandho andhare a cropu sa conca de su pódhighe a una muneda o àtera cosighedha po che fàere lòmpere a su cofedhu Sinonimi e contrari afufai, apresai, arpiai, arrapagnare, arrapare 2, aungrare, craspuare, furai, irrobbare, runtzinare, sdorrobbai Etimo srd. Traduzioni Francese saisir avec les griffes, agripper (fig.) Inglese to claw Spagnolo agarrar Italiano artigliare Tedesco mit den Klauen packen.

innerbiàre, innerjàre , vrb: innerviare, irnerbiare, isnerviare Definizione acropare, iscúdere cun nérbiu; fintzes istirare a tropu, segare unu nérbiu / i. unu boe = isarchilare Sinonimi e contrari aciotai, aciotarai, afrustai, irbrunchiare, passillai Frasi apo innerjadu sa lampizada de sa prepoténtzia a s'iscórria de s'issocadore 2. leendhe sa pedhitza peri sos oros, s'isterret creschendhe su tironzu fintzas a l'isnerviare a manera chi no aviscet a arrodulare Etimo srd. Traduzioni Francese battre avec un nerf de bœuf Inglese to flog Spagnolo azotar Italiano nerbare Tedesco auspeitschen.

isuzigàre , vrb Definizione cricare, fàere pregontas, foedhare po bòllere ischire ccn. cosa de is àteros Sinonimi e contrari dimandhare, ispreculare, isuguzare, precontare, speculitai Frasi l'isúzigo bene, lu bato a su sou e, mih!, chi narat chie bi aiat in s'irrobbamentu! Traduzioni Francese examiner avec attention Inglese to examine very well Spagnolo fisgar, escudriñar Italiano esaminare ben bène Tedesco gründlich untersuchen.

maciamúrru , nm: matemurru, matimurru, matzamurru, matzimurru Definizione genia de supa cun pane o biscotos; pane cotu cun bagna; cosa fata a improdhu, male; matimurru dhu narant fintzes po avolotu, burdellu / fàghere a sa matzimurrina = a coredhu, a improdhu Sinonimi e contrari martiguserzu, matimbródhiu, milciamuredhu / abbunzadura Frasi cussa est genti chi no si acuntentat de papai matzamurru: bolit aligusta! ◊ mammai su civraxu tostau dhu coit a matzamurru 2. e ite ndhe naras de su matemurru chi sunt cumbinandhe sos zòvanos? ◊ custu coju essit unu matimurru! ◊ de totu custu matzamurru iat cumpréndiu ca megàt de si morri de fàmini Etimo itl. Traduzioni Francese soupe de pain cuit avec de la sauce Inglese bread cooked with sauce, mess Spagnolo calandraca, sopa de pan y galletas, barullo Italiano mazzamurro Tedesco eine Brotsuppesorte, Brotbrei mit Tomatensauce, Hudelei, Heidenlärm.

mécus , prn: megus Definizione prn. impreau agiummai solu cun sa prep. chin, cun, e agiummai solu po inditare cumpangia: chin mecus, cun megus = cun dèu; raru in megus (cosa chi propriamente su srd. narat intro meu) Frasi tue beni cun megus ca andhamus a fàghere cosa! ◊ benide cun megus: bos apo a fàghere piscadores de ómines (Ev)◊ como fachies sos contos chin mecus! ◊ sa note colada Elias at dormiu chin mecus ◊ tochit, bèngiat, bèngiat cun megus! 2. ses restada in megus ◊ faco comente sos àteros ant fatu chin mecus ◊ peri chin mecus su tempus no est meta bellu ◊ aite vos chesciades chin mecus? ◊ fide as chin Deus e chin mecus? Etimo ltn. mecum Traduzioni Francese avec moi Inglese with me Spagnolo conmigo Italiano insième a me, in mia compagnìa Tedesco mit mir.

peleài, peleàre , vrb: apeliai, peliai Definizione pigare pelea, matana, apeleu, múngia faendho cosa; istare a perrica abbetiandho po calecuna cosa chi si bolet Sinonimi e contrari fadiae, ghimallai, matanare, penai, trumentai / apiliare, pedie Frasi o Gesús santu ahi peleadu cantu as pro a mie! ◊ die e note peleo pro sas munzas chi mi leo ◊ za ndhe at peleadu, sa zente, de fàmine, in tempos de gherra!…◊ cantu pensas e faghes e peleas det a sa morte tua terminare ◊ pro èssere abberu ómine, unu depet peleare: sinono it'ómine est?! ◊ a peleare macos bi cheret passéntzia meda ◊ e chie bi la faghet a peleare tota vida zente dorta?! 2. est de diora peliendi po dhi bendi sa domu Etimo spn. Traduzioni Francese combattre, se fatiguer, demander avec insistance Inglese to fight, to worry oneself, to ask insistently Spagnolo pelear, pedir con insistencia, instar Italiano combàttere, affannarsi, chièdere con insistènza Tedesco kämpfen, streiten, sich abmühen, sich ängstigen, um etwas bitten (eindringlich).

pesadamènti , avb Definizione in manera pentzada bene, cunsiderandho bene is cosas Traduzioni Francese avec pondération Inglese after careful reflection Spagnolo ponderadamente Italiano ponderataménte Tedesco besonnen.

«« Cerca di nuovo