allócu , nm: allogu Definizione
su chi si pagat o si faet pagare de afitu; su allogare, giare in afitu una cosa / àere, leare, pedire a s'allogu, pagare s'allogu, istare in domos de allogu
Sinonimi e contrari
acodradura,
afitu,
allogadura,
arrendu,
pasoni
Frasi
allodha sa luna: sa noti dha teniat in allogu po fai luxi! ◊ bi at de pacare barratzellos e allocu
2.
mai at chérfitu pacare pro pàschere in tirrinos de allocu ◊ cherent su cunzadu a s'allogu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
loyer,
réserve
Inglese
rent,
reserve
Spagnolo
alquiler
Italiano
affitto,
risèrva
Tedesco
Miete,
Reserve.
imperaulàre , vrb Definizione
foedhare tempus innanti cun ccn. po àere calecuna cosa e giare su foedhu, impromítere
Sinonimi e contrari
aparagulare
2.
chie fit già imperaulada, chie deviat atèndhere in domo, chie si deviat fàghere monza e neune lu cheriat ◊ sa robba mi l'ant chircada in medas e so imperauladu cun paritzos
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
prendre la parole,
passer la parole à qqn
Inglese
to reserve
Spagnolo
apalabrar,
reservar
Italiano
prenotare
Tedesco
vorbestellen.
vardàre , vrb: badrare*,
fardiare,
vardiare Definizione
atentzionare calecuna cosa (pàsculu, àteru) chentza ndhe tocare o chi neune ndhe tochet, amparare po no àere dannu / pastura vardada = ínnida, chentza pàschida, chi po fàere crèschere s'erba no dhue lassant intrare bestiàmene
Sinonimi e contrari
acastiai,
aggordai,
agguardai,
chistie,
coltoire,
cultodiare,
gardiare,
parpare,
risparmiare
/
irghiare
Frasi
vardianedhu nanchi fipo… ma fipo geo a chèrrere vardiatu! ◊ su cherinzu vene vardat sa vida dae cada assustu ◊ su pastore est a grotza e a cambales po si vardare abba, nie e bentu ◊ sos Sardos semus che unu tazu de anzones chi lu vàrdiant sos marjanes ◊ s'àngelu custode mi vardet e s'àngelu de sa defesa mi defendhat
Traduzioni
Francese
sauvegarder,
préserver
Inglese
to protect,
to reserve
Spagnolo
guardar
Italiano
salvaguardare,
preservare,
riservare
Tedesco
schützen,
bewahren.