abbalèstra , nf: balesta Definizione
tretu ue si ponet su cassadore iscocandho e ibertandho a passare sa fera; su iscocare e ibertare chi passet sa fera
Sinonimi e contrari
oretu,
posta
Frasi
de raru sutzediat a fadhire si mi beniat fera a s'abbalestra (P.Mossa)
Traduzioni
Francese
embuscade
Inglese
ambush
Spagnolo
emboscada,
acechadera,
acechar
Italiano
agguato
Tedesco
Anstand,
auf dem Anstand stehen.
ammacionài , vrb: ammascionai,
ammatzonare,
matzonare Definizione
istare o pònnere cicios o crocaos coment’e allorigaos; su si pònnere che a su margiane (matzone), cuare, fàere che a su matzone
Sinonimi e contrari
aciunciulire,
acoconare,
acuculiare,
aculigionai,
acuculiedhare,
arruntzai
/
abbuare,
acuae,
acrodhare,
intanae,
istichire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être aux aguets
Inglese
to lie in wait
Spagnolo
acechar
Italiano
stare in agguato
Tedesco
auf der Lauer liegen.
aorutài, aorvetài , vrb: auvretai Definizione
istare a iscoca, abbaidandho, giaendho atentzione a ccn. o po calecuna cosa
Sinonimi e contrari
obretare*,
punterare,
selvare
Traduzioni
Francese
épier,
être en vedette
Inglese
to spy
Spagnolo
acechar
Italiano
spiare,
stare in vedétta
Tedesco
belauschen,
Ausguck halten.
apostài , vrb: apostare 1,
apostari Definizione
istare firmos cuaos in calecunu tretu iscocandho e ibertandho a ccn. o un'animale po dhu cassare, po dhu sodigare, o àteru; carrare su laore a sa posta o eremàgiu; pònnere una posta a iscummissa / apostare de… = detzídere
Sinonimi e contrari
atrapare,
impostai
/
carrugare
Frasi
sos caminos fint prenos de zente apostada pro bíere sos isposos ◊ si ficheit in conca sa bidea de l'apostare a fusile ◊ si aposteit in d-una roca, ispetendhe sos ladros cun su bestiàmine furadu ◊ mi ant apostadu fintzas a candho mi ant àpidu
2.
su trigu si apostaiat in sa posta e poi si che gighiat pro l'arzolare
3.
apostant de isposare e isposados si sunt
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
guetter
Inglese
to lie in wait for
Spagnolo
acechar
Italiano
appostare
Tedesco
sich auf die Lauer legen.
impostài , vrb: impostare Definizione
pònnere cosa in calecunu tretu o de calecuna manera coment’e aprontandho unu trebballu, una faina o àteru; rfl. pònnere o istare firmos in calecunu tretu coment’e cuaos, o própriu cuaos, iscocandho po essire o giare a pitzu a calecuna cosa, o a ccn., mescamente in cassa, in gherra, po idorrobbare a chie passat / impostai is pedinas in su giogu de sa dama, impostai unu trabballu; impostare su telàrgiu = ammanitzare su materiale postu in su telarzu pro tèssere
Sinonimi e contrari
incarrebai
/
apostai
Frasi
dèu bandu cun is bidonis a m'impostai acanta a sa miza ◊ sa linna che cheret impostada in sa ficada de su carru ◊ certus s'impostànt abetendi is màscaras bistias a cerbu po dhas isparai ◊ tocat e si che impostat inue depiat passare cudhu ◊ tue chi ses cun sa màchina, impostamiche in cudhane, za sigo a pè
2.
su cani est impostau po sa cassa ◊ cun vinti armas mi serro sa costera e deo mi che imposto in Su Pedrarzu ◊ dhoi at istudiaus sardus, tzeracus de meri allenu, sèmpiri impostaus po no si lassai fuedhai in sa língua cosa nosta (A.Satta)◊ m'imposto e cun s'arma li acrico sa fusilada! ◊ sa gatu est impostada aspetendi a obèrriri sa porta pro intrai!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
établir,
organiser,
guetter,
se poster
Inglese
to formulate,
to ambush
Spagnolo
preparar,
acechar,
apostar
Italiano
impostare,
appostare,
appostarsi
Tedesco
anlegen,
auflauern,
sich auf die Lauer legen.
iscocài, iscocàre , vrb: iscrocai 1,
scocai Definizione
istare abbandha abbaidandho o iscurtandho su chi faent is àteros, faendho finta de àteru, coment'e osservandho po bíere calecuna cosa
Sinonimi e contrari
afantanai,
crasteare,
iscuciare,
oretare,
orixedhai,
ospiare
Frasi
mi agatu girugirus, iscochendu tra matas e tra molas de arrú, ascurta ascurta (Gd.Piras)◊ est origas a sa porta de sa càmbara po iscocai sa filla ◊ sa mama est iscrochendi su piciochedhu po biri ita fait
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
lorgner,
épier
Inglese
to glance at,
to spy on
Spagnolo
espiar,
acechar,
atisbar
Italiano
sbirciare,
spiare,
origliare
Tedesco
verstohlen betrachten,
spähen nach.
obretàre , vrb: orbetai,
orovetai,
orvetai,
ovretare Definizione
istare a oretu, a iscoca, fàere sa posta a una cosa o a ccn. po bíere ite faet, a ue andhat o àteru; orivetai est fintzes fàere s'orivetu, s'órulu de unu bestimentu
Sinonimi e contrari
aorutai,
iscocai,
oretare,
punterare,
selentare,
selvare
/
orulare 1
Frasi
s'astore est obretandhe carchi terpe ◊ ant orbetau su corou fintzas a candu est essiu ◊ est irfadau de ovretare ◊ luegu mi ant orivetau, cussus
2.
portàt unu mantu de orbaci arrúbiu orovetau de birdi
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
être en vedette,
guetter,
suivre
Inglese
to be on the lookout,
to spy,
to tail
Spagnolo
atalayar,
acechar
Italiano
stare in vedétta,
spiare,
pedinare
Tedesco
Posten stehen,
ausspionieren,
bespitzeln.
oretàre , vrb: orietare Definizione
istare a iscoca, fàere sa posta a ccn. cosa o a ccn. po bíere ite faet, a ue andhat, cricare de ischire o leare oru de su chi faet, fintzes po dhu cassare
Sinonimi e contrari
aorutai,
iscocai,
obretare*,
punterare,
selentare,
selvare,
tenteare
Frasi
dogni istratagemma ti est onore, cun cudhu tuju tortu che astore oretendhe s'amante fissa ebbia! (M.Murenu)◊ catzadore mi conto e isco proite andho a oretare ◊ su pistighinzu pro Istèvene no dha faet lisiare ne sétzia ne crocada: sèmpere est orietandhe de su portellitu!
Traduzioni
Francese
épier
Inglese
to spy
Spagnolo
acechar,
espiar
Italiano
spiare
Tedesco
ausspionieren.
punteràre , vrb Definizione
abbaidare, istare abbaidandho bene de atesu; ibertare, apostaos, chi passet calecuna cosa o ccn. de aciapare, istare coment'e puntaos a calecuna cosa, aifatu de calecunu
Sinonimi e contrari
obretare,
palmizare
Frasi
sos catzadores sunt punterandhe sos porcrabos ◊ no torres a punterare mai prus pro fàghere male! ◊ aiat tratamentu chin babbu ma beniat a punterare a mie ◊ sos fascistas l'aiant punteradu e fatu ingullire s'ozu rítzinu ◊ sos carabbineris fint punterandhe su bandhiu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se poster
Inglese
to lurk
Spagnolo
apostarse,
acechar
Italiano
appostarsi
Tedesco
lauern.