abbalèstra , nf: balesta Definizione tretu ue si ponet su cassadore iscocandho e ibertandho a passare sa fera; su iscocare e ibertare chi passet sa fera Sinonimi e contrari oretu, posta Frasi de raru sutzediat a fadhire si mi beniat fera a s'abbalestra (P.Mossa) Traduzioni Francese embuscade Inglese ambush Spagnolo emboscada, acechadera, acechar Italiano agguato Tedesco Anstand, auf dem Anstand stehen.

ammacionài , vrb: ammascionai, ammatzonare, matzonare Definizione istare o pònnere cicios o crocaos coment’e allorigaos; su si pònnere che a su margiane (matzone), cuare, fàere che a su matzone Sinonimi e contrari aciunciulire, acoconare, acuculiare, aculigionai, acuculiedhare, arruntzai / abbuare, acuae, acrodhare, intanae, istichire Etimo srd. Traduzioni Francese être aux aguets Inglese to lie in wait Spagnolo acechar Italiano stare in agguato Tedesco auf der Lauer liegen.

aorutài, aorvetài , vrb: auvretai Definizione istare a iscoca, abbaidandho, giaendho atentzione a ccn. o po calecuna cosa Sinonimi e contrari obretare*, punterare, selvare Traduzioni Francese épier, être en vedette Inglese to spy Spagnolo acechar Italiano spiare, stare in vedétta Tedesco belauschen, Ausguck halten.

apostài , vrb: apostare 1, apostari Definizione istare firmos cuaos in calecunu tretu iscocandho e ibertandho a ccn. o un'animale po dhu cassare, po dhu sodigare, o àteru; carrare su laore a sa posta o eremàgiu; pònnere una posta a iscummissa / apostare de… = detzídere Sinonimi e contrari atrapare, impostai / carrugare Frasi sos caminos fint prenos de zente apostada pro bíere sos isposos ◊ si ficheit in conca sa bidea de l'apostare a fusile ◊ si aposteit in d-una roca, ispetendhe sos ladros cun su bestiàmine furadu ◊ mi ant apostadu fintzas a candho mi ant àpidu 2. su trigu si apostaiat in sa posta e poi si che gighiat pro l'arzolare 3. apostant de isposare e isposados si sunt Etimo itl. Traduzioni Francese guetter Inglese to lie in wait for Spagnolo acechar Italiano appostare Tedesco sich auf die Lauer legen.

impostài , vrb: impostare Definizione pònnere cosa in calecunu tretu o de calecuna manera coment’e aprontandho unu trebballu, una faina o àteru; rfl. pònnere o istare firmos in calecunu tretu coment’e cuaos, o própriu cuaos, iscocandho po essire o giare a pitzu a calecuna cosa, o a ccn., mescamente in cassa, in gherra, po idorrobbare a chie passat / impostai is pedinas in su giogu de sa dama, impostai unu trabballu; impostare su telàrgiu = ammanitzare su materiale postu in su telarzu pro tèssere Sinonimi e contrari incarrebai / apostai Frasi dèu bandu cun is bidonis a m'impostai acanta a sa miza ◊ sa linna che cheret impostada in sa ficada de su carru ◊ certus s'impostànt abetendi is màscaras bistias a cerbu po dhas isparai ◊ tocat e si che impostat inue depiat passare cudhu ◊ tue chi ses cun sa màchina, impostamiche in cudhane, za sigo a pè 2. su cani est impostau po sa cassa ◊ cun vinti armas mi serro sa costera e deo mi che imposto in Su Pedrarzu ◊ dhoi at istudiaus sardus, tzeracus de meri allenu, sèmpiri impostaus po no si lassai fuedhai in sa língua cosa nosta (A.Satta)◊ m'imposto e cun s'arma li acrico sa fusilada! ◊ sa gatu est impostada aspetendi a obèrriri sa porta pro intrai! Etimo itl. Traduzioni Francese établir, organiser, guetter, se poster Inglese to formulate, to ambush Spagnolo preparar, acechar, apostar Italiano impostare, appostare, appostarsi Tedesco anlegen, auflauern, sich auf die Lauer legen.

iscocài, iscocàre , vrb: iscrocai 1, scocai Definizione istare abbandha abbaidandho o iscurtandho su chi faent is àteros, faendho finta de àteru, coment'e osservandho po bíere calecuna cosa Sinonimi e contrari afantanai, crasteare, iscuciare, oretare, orixedhai, ospiare Frasi mi agatu girugirus, iscochendu tra matas e tra molas de arrú, ascurta ascurta (Gd.Piras)◊ est origas a sa porta de sa càmbara po iscocai sa filla ◊ sa mama est iscrochendi su piciochedhu po biri ita fait Etimo srd. Traduzioni Francese lorgner, épier Inglese to glance at, to spy on Spagnolo espiar, acechar, atisbar Italiano sbirciare, spiare, origliare Tedesco verstohlen betrachten, spähen nach.

obretàre , vrb: orbetai, orovetai, orvetai, ovretare Definizione istare a oretu, a iscoca, fàere sa posta a una cosa o a ccn. po bíere ite faet, a ue andhat o àteru; orivetai est fintzes fàere s'orivetu, s'órulu de unu bestimentu Sinonimi e contrari aorutai, iscocai, oretare, punterare, selentare, selvare / orulare 1 Frasi s'astore est obretandhe carchi terpe ◊ ant orbetau su corou fintzas a candu est essiu ◊ est irfadau de ovretare ◊ luegu mi ant orivetau, cussus 2. portàt unu mantu de orbaci arrúbiu orovetau de birdi Etimo srd. Traduzioni Francese être en vedette, guetter, suivre Inglese to be on the lookout, to spy, to tail Spagnolo atalayar, acechar Italiano stare in vedétta, spiare, pedinare Tedesco Posten stehen, ausspionieren, bespitzeln.

oretàre , vrb: orietare Definizione istare a iscoca, fàere sa posta a ccn. cosa o a ccn. po bíere ite faet, a ue andhat, cricare de ischire o leare oru de su chi faet, fintzes po dhu cassare Sinonimi e contrari aorutai, iscocai, obretare*, punterare, selentare, selvare, tenteare Frasi dogni istratagemma ti est onore, cun cudhu tuju tortu che astore oretendhe s'amante fissa ebbia! (M.Murenu)◊ catzadore mi conto e isco proite andho a oretare ◊ su pistighinzu pro Istèvene no dha faet lisiare ne sétzia ne crocada: sèmpere est orietandhe de su portellitu! Traduzioni Francese épier Inglese to spy Spagnolo acechar, espiar Italiano spiare Tedesco ausspionieren.

punteràre , vrb Definizione abbaidare, istare abbaidandho bene de atesu; ibertare, apostaos, chi passet calecuna cosa o ccn. de aciapare, istare coment'e puntaos a calecuna cosa, aifatu de calecunu Sinonimi e contrari obretare, palmizare Frasi sos catzadores sunt punterandhe sos porcrabos ◊ no torres a punterare mai prus pro fàghere male! ◊ aiat tratamentu chin babbu ma beniat a punterare a mie ◊ sos fascistas l'aiant punteradu e fatu ingullire s'ozu rítzinu ◊ sos carabbineris fint punterandhe su bandhiu Etimo srd. Traduzioni Francese se poster Inglese to lurk Spagnolo apostarse, acechar Italiano appostarsi Tedesco lauern.

«« Cerca di nuovo