acatàre 2 , vrb: catare* Definizione
fàere a una cata, ladu, ciatu, coment’e candho a una cosa dhi calat unu pesu mannu apitzu
Sinonimi e contrari
abbullonare,
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istercare
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
aggatàre , vrb Definizione
fàere a una cata, istrecare, coment'e candho a una cosa (es. istrégiu de làuna) si ponet unu pesu tropu mannu apitzu o si acropat cun cosa grae (es. martedhu): dhu narant po cosas chi no s'istrecant coment'e cosa modhe (comente funt is frutos) ma chi agiúmburant (pagu o meda)
Sinonimi e contrari
abbugnai,
abbullonare,
acatare 2,
agiumbare,
ammacigai,
atzumbarare,
atzumbonare,
catulare,
cerfai,
ischerfare,
ischertzare,
ischitzare,
strecae
Frasi
sa màchina at aggatadu unu botighedhu chi che at dadu a suta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to squash
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
alladiàe, alladiài , vrb: alladiare Definizione
fàere ladu, prus fine e prus largu; fàere prus ampru / èssiri o fuedhai alladiau = faedhare a sa lariedhada, illonghiendhe tropu sos sonos
Sinonimi e contrari
aglianai,
apalisare,
apianare,
arrepranai,
illadiare,
inciatire,
ispianare,
splanai
/
illalgare
| ctr.
ammurudhare,
atuturae
Frasi
sa figu de austu si fait sicai, si allàdiat, si allogat e si fait bianca de su tzúcuru
2.
a su piciochedhu no dh'istaint prus is cartzonis e sa mama si dhus at iscosius e alladiaus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aplatir
Inglese
to flatten
Spagnolo
aplastar
Italiano
appiattire
Tedesco
abplatten.
ammacigài , vrb: ammaciucari,
ammaciugai,
maciugai* Definizione
pistare unu pagu, fàere a giúmburu, fàere pistadura
Sinonimi e contrari
abbugnai,
abburrutonare,
aggatare,
atzumbarare,
atzumbonare
Frasi
portamu is palas totu ammacigadas fortzendi paris, sentza de podi artziai (Maxia L.)◊ dh'iat donau una punta de pei a sa serra de sa camba e iat iscramiau frighendusí su tretu chi dh'iat ammaciugau ◊ soe benniu po ti ammaciucari
Traduzioni
Francese
écraser,
battre
Inglese
to bruise,
to crush
Spagnolo
abollar,
aplastar
Italiano
acciaccare,
pestare
Tedesco
treten auf.
illadiàre , vrb: illadriare,
illatiare Definizione
fàere ladu, amplu, bàsciu e largu; rfl., nau de ccn., tratènnere a tropu, istentare / pps. illadiadu = nadu de ccn., laredhosu, chi si tratenet tropu nendhe cosas fintzas chentza cabu
Sinonimi e contrari
alladiae
/
istentae
| ctr.
ammurudhare,
astrínghere
Frasi
su cumassu de sa pasta cariada si segat a bículos atundhurados chi s'illàdiant cun su cannone ◊ cussu murútzulu de casu si est illadiadu
2.
cussu canno annat a su logu s'illàdiat e no tenet ammentu de torrare!
3.
dhue fut cuss'illadiadu e no ischia comente mi ne iscabitzulare (Z.Porcu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
aplatir
Inglese
to flatten
Spagnolo
aplastar
Italiano
appiattire
Tedesco
glatt machen.
ischerfàre , vrb: ischerfiare,
iscrefare,
iscrefiare Definizione
crepare, fàere sa cosa a una cata (istrecada) mescamente cun pesu mannu in pitzu
Sinonimi e contrari
abbullonare,
acatare 2,
aggatare,
cerfai,
ischitzare,
istercare
Frasi
si che daet suta de su càmiu l'ischérfiat che rana! ◊ comente at faladu su pè at ischerfiadu sa figu ◊ sos ovos ruinne dae cudh'artària s'ischerfiaiant a terra ◊ sos boes t'iscréfiant si ti ponent sos pes!
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to squash
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
ischitzàre , vrb Definizione
crepare, fàere a una cata, istrecare mescamente cun pesu mannu in pitzu; bínchere o isfrutare s'àteru de mala manera, de no si ndhe pòdere prus istrantagiare; foedhandho cun tzacu, est foedhu furriau de ischire (sigomente tenent is primos sonos oguales, ischi)/ i. una fruschedha = afíerela a manera de ndhe fàghere essire sa martza
Sinonimi e contrari
abbullonare,
acatare 2,
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
istercare
/
acacigai,
tilpiare
Frasi
si che li daes a suta t'ischitzat che rana, cun totu cussu pesu! ◊ sa mola ischitzat s'olia in su radu, maghinendhe ◊ su prejoneri che passaiat su tempus ischitzendhe tíntula e legendhe totu su chi li ruiat in manos
2.
su piús chi los arrennegat est su d'èssere ischitzados in sa povertade issoro dai graves e odiosos afoghizos
3.
- Cantu at a durare, ocannu, sa festa? - Issos l'ischitzant: a nois no nos narant nudha!
Etimo
itl.l
skisá
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
istercàre , vrb: istrecai,
istrecare,
strecae Definizione
incracare a forte, faendho pesu o fortzandho, pistare sa cosa a manera de dh'alladiare e crepare; istidhigare apitzu o atesu cosa istrecandhodha; nau de su foedhare, nàrrere cosas chi no si cumprendhent bene, foedhare chentza ischire is cosas
Sinonimi e contrari
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istrechedhai
/
strichidhai
/
morrugnare
Frasi
chi nd'arruit sa bòvida istrecat totu su chi agatat
3.
ma ita est totu su chi ses istrechendi, totus custus fuedhus chi naras?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser,
broyer
Inglese
to grind
Spagnolo
aplastar,
machacar
Italiano
stritolare
Tedesco
zermalmen.
strecàe, strecài , vrb: istercare* Definizione
incracare a forte o cun pesu tropu, pistare sa cosa a manera de dha crepare e alladiare / strecai fàuas = contare o istare contandho fàulas
Sinonimi e contrari
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istrechedhai
2.
si dha strecais una fàua, is carabbineris!…◊ ma bai, toca, ita mi strecas?!
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush,
to press
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.