acatàre 2 , vrb: catare* Definizione fàere a una cata, ladu, ciatu, coment’e candho a una cosa dhi calat unu pesu mannu apitzu Sinonimi e contrari abbullonare, aggatare, cerfai, ischerfare, ischitzare, istercare Traduzioni Francese écraser Inglese to crush Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

aggatàre , vrb Definizione fàere a una cata, istrecare, coment'e candho a una cosa (es. istrégiu de làuna) si ponet unu pesu tropu mannu apitzu o si acropat cun cosa grae (es. martedhu): dhu narant po cosas chi no s'istrecant coment'e cosa modhe (comente funt is frutos) ma chi agiúmburant (pagu o meda) Sinonimi e contrari abbugnai, abbullonare, acatare 2, agiumbare, ammacigai, atzumbarare, atzumbonare, catulare, cerfai, ischerfare, ischertzare, ischitzare, strecae Frasi sa màchina at aggatadu unu botighedhu chi che at dadu a suta Etimo srd. Traduzioni Francese écraser Inglese to squash Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

alladiàe, alladiài , vrb: alladiare Definizione fàere ladu, prus fine e prus largu; fàere prus ampru / èssiri o fuedhai alladiau = faedhare a sa lariedhada, illonghiendhe tropu sos sonos Sinonimi e contrari aglianai, apalisare, apianare, arrepranai, illadiare, inciatire, ispianare, splanai / illalgare | ctr. ammurudhare, atuturae Frasi sa figu de austu si fait sicai, si allàdiat, si allogat e si fait bianca de su tzúcuru 2. a su piciochedhu no dh'istaint prus is cartzonis e sa mama si dhus at iscosius e alladiaus Etimo srd. Traduzioni Francese aplatir Inglese to flatten Spagnolo aplastar Italiano appiattire Tedesco abplatten.

ammacigài , vrb: ammaciucari, ammaciugai, maciugai* Definizione pistare unu pagu, fàere a giúmburu, fàere pistadura Sinonimi e contrari abbugnai, abburrutonare, aggatare, atzumbarare, atzumbonare Frasi portamu is palas totu ammacigadas fortzendi paris, sentza de podi artziai (Maxia L.)◊ dh'iat donau una punta de pei a sa serra de sa camba e iat iscramiau frighendusí su tretu chi dh'iat ammaciugau ◊ soe benniu po ti ammaciucari Traduzioni Francese écraser, battre Inglese to bruise, to crush Spagnolo abollar, aplastar Italiano acciaccare, pestare Tedesco treten auf.

illadiàre , vrb: illadriare, illatiare Definizione fàere ladu, amplu, bàsciu e largu; rfl., nau de ccn., tratènnere a tropu, istentare / pps. illadiadu = nadu de ccn., laredhosu, chi si tratenet tropu nendhe cosas fintzas chentza cabu Sinonimi e contrari alladiae / istentae | ctr. ammurudhare, astrínghere Frasi su cumassu de sa pasta cariada si segat a bículos atundhurados chi s'illàdiant cun su cannone ◊ cussu murútzulu de casu si est illadiadu 2. cussu canno annat a su logu s'illàdiat e no tenet ammentu de torrare! 3. dhue fut cuss'illadiadu e no ischia comente mi ne iscabitzulare (Z.Porcu) Etimo srd. Traduzioni Francese aplatir Inglese to flatten Spagnolo aplastar Italiano appiattire Tedesco glatt machen.

ischerfàre , vrb: ischerfiare, iscrefare, iscrefiare Definizione crepare, fàere sa cosa a una cata (istrecada) mescamente cun pesu mannu in pitzu Sinonimi e contrari abbullonare, acatare 2, aggatare, cerfai, ischitzare, istercare Frasi si che daet suta de su càmiu l'ischérfiat che rana! ◊ comente at faladu su pè at ischerfiadu sa figu ◊ sos ovos ruinne dae cudh'artària s'ischerfiaiant a terra ◊ sos boes t'iscréfiant si ti ponent sos pes! Traduzioni Francese écraser Inglese to squash Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

ischitzàre , vrb Definizione crepare, fàere a una cata, istrecare mescamente cun pesu mannu in pitzu; bínchere o isfrutare s'àteru de mala manera, de no si ndhe pòdere prus istrantagiare; foedhandho cun tzacu, est foedhu furriau de ischire (sigomente tenent is primos sonos oguales, ischi)/ i. una fruschedha = afíerela a manera de ndhe fàghere essire sa martza Sinonimi e contrari abbullonare, acatare 2, aggatare, cerfai, ischerfare, istercare / acacigai, tilpiare Frasi si che li daes a suta t'ischitzat che rana, cun totu cussu pesu! ◊ sa mola ischitzat s'olia in su radu, maghinendhe ◊ su prejoneri che passaiat su tempus ischitzendhe tíntula e legendhe totu su chi li ruiat in manos 2. su piús chi los arrennegat est su d'èssere ischitzados in sa povertade issoro dai graves e odiosos afoghizos 3. - Cantu at a durare, ocannu, sa festa? - Issos l'ischitzant: a nois no nos narant nudha! Etimo itl.l skisá Traduzioni Francese écraser Inglese to crush Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

istercàre , vrb: istrecai, istrecare, strecae Definizione incracare a forte, faendho pesu o fortzandho, pistare sa cosa a manera de dh'alladiare e crepare; istidhigare apitzu o atesu cosa istrecandhodha; nau de su foedhare, nàrrere cosas chi no si cumprendhent bene, foedhare chentza ischire is cosas Sinonimi e contrari aggatare, cerfai, ischerfare, ischitzare, istrechedhai / strichidhai / morrugnare Frasi chi nd'arruit sa bòvida istrecat totu su chi agatat 3. ma ita est totu su chi ses istrechendi, totus custus fuedhus chi naras?! Etimo srd. Traduzioni Francese écraser, broyer Inglese to grind Spagnolo aplastar, machacar Italiano stritolare Tedesco zermalmen.

strecàe, strecài , vrb: istercare* Definizione incracare a forte o cun pesu tropu, pistare sa cosa a manera de dha crepare e alladiare / strecai fàuas = contare o istare contandho fàulas Sinonimi e contrari aggatare, cerfai, ischerfare, ischitzare, istrechedhai 2. si dha strecais una fàua, is carabbineris!…◊ ma bai, toca, ita mi strecas?! Traduzioni Francese écraser Inglese to crush, to press Spagnolo aplastar Italiano schiacciare Tedesco quetschen.

«« Cerca di nuovo