acatàre 2 , vrb: catare* Definizione
fàere a una cata, ladu, ciatu, coment’e candho a una cosa dhi calat unu pesu mannu apitzu
Sinonimi e contrari
abbullonare,
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istercare
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
aggatàre , vrb Definizione
fàere a una cata, istrecare, coment'e candho a una cosa (es. istrégiu de làuna) si ponet unu pesu tropu mannu apitzu o si acropat cun cosa grae (es. martedhu): dhu narant po cosas chi no s'istrecant coment'e cosa modhe (comente funt is frutos) ma chi agiúmburant (pagu o meda)
Sinonimi e contrari
abbugnai,
abbullonare,
acatare 2,
agiumbare,
ammacigai,
atzumbarare,
atzumbonare,
catulare,
cerfai,
ischerfare,
ischertzare,
ischitzare,
strecae
Frasi
sa màchina at aggatadu unu botighedhu chi che at dadu a suta
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to squash
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
ammacigài , vrb: ammaciucari,
ammaciugai,
maciugai* Definizione
pistare unu pagu, fàere a giúmburu, fàere pistadura
Sinonimi e contrari
abbugnai,
abburrutonare,
aggatare,
atzumbarare,
atzumbonare
Frasi
portamu is palas totu ammacigadas fortzendi paris, sentza de podi artziai (Maxia L.)◊ dh'iat donau una punta de pei a sa serra de sa camba e iat iscramiau frighendusí su tretu chi dh'iat ammaciugau ◊ soe benniu po ti ammaciucari
Traduzioni
Francese
écraser,
battre
Inglese
to bruise,
to crush
Spagnolo
abollar,
aplastar
Italiano
acciaccare,
pestare
Tedesco
treten auf.
bíncere, bínchede, bínchere , vrb: binci,
bínciri,
bínghere,
bíntzere,
vínchere Definizione
su arrennèscere in calecuna cosa superandho is dificurtades, is fortzas contràrias; su èssere méngius o prus de un'àteru in calecuna cosa; lòmpere, nau de erbas, de frutuàriu / pps. bínchidu, binsu, bintu, bissu, vinsu; bínciri un'annu a Deus = èssere betzos meda
Sinonimi e contrari
abbadinare,
abbotinare,
acacigai,
cavacai,
subbacare
| ctr.
pèrdere
Frasi
in is guerras, chi unu no perdit s'àteru no bincit ◊ sos laoradores, sos pòveros, de gherra no ndh'amus bissu mai ◊ as bissu su primu prémiu ◊ si cheres bínchere impara a zogare! ◊ l'at postu in zustíssia, ma de pretu no ndh'at bínchidu etotu
2.
su triballu est meda e a solu no lu poto bínchere ◊ bi aiat zente meda bochindhe fogu, ma azigu l'ant bínchidu ◊ e chie los binchet, a issos, candho si trubbant?!…◊ mi cheriant seighimiza contonadas in duos meses ma no bi la podia bínchere e apo negadu
3.
in sa bidha binciat a totus po sa bellesa ◊ isse est prus mannu de a mie, mi binchet duos annos ◊ cussus no funt avedalis, si bincint unus cantu annus
Cognomi e Proverbi
prb:
su vítziu bincit a su giudítziu ◊ chie binchet azuat
Etimo
ltn.
vincere
Traduzioni
Francese
gagner,
vaincre,
surmonter,
accabler,
écraser
Inglese
to win
Spagnolo
ganar,
arrollar,
vencer
Italiano
vìncere,
assoggettare,
superare,
sopraffare,
sconfìggere
Tedesco
besiegen,
überwältigen.
bruscàu , nm Definizione
tina o cobedina a fundhu cuadrau, de linna, po catzigare s'àghina e fintzes genia de mola a rullos móvios a orroda a manu (como a motore, fatu cun àteru materiale), sèmpere po mòlere s'àghina po dh'incubonare
Sinonimi e contrari
cracadolza
Frasi
po mòliri s'àxina manigiaus su bruscau, po dha prenciai sa prència
Terminologia scientifica
ans
Traduzioni
Francese
meule à écraser le raisin
Inglese
grindstone
Spagnolo
moledora
Italiano
màcina per uva
Tedesco
Traubenmühle.
iddoàre , vrb: ildoare,
irdoare,
irdogare,
isdoare,
sdogai Definizione
essire o bogare de pare is doas (nau de carrada); nau in cobertantza, apèrrere, bogare de pare, fàere a orrugos de su cropu o de s’orruta, nau de ccn. crepare de su tzacu o de àteru
Sinonimi e contrari
cherpai,
ildeossare,
isdegorare,
isteressare
Frasi
mai carrada apo bidu ildoendhe ◊ est a puntu de s'irdogare che una cupa, imbriacu!
2.
sa gente tostada de s'errisu agiummai si dhue iddoànt candho iant inténdiu sa cosa ◊ su coro mi si fit irdoganne dae sa gana de li nàrrere chi emmo ◊ indunindunu, iscostiànnesi che pípera, su babbu si fit irdogatu: si fint pesatas sas tràchitas de sas voches (A.Pau)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enlever les douves,
démolir,
écraser
Inglese
to smash,
to unstave
Spagnolo
quitar las duelas,
romper,
destrozar
Italiano
sdogare,
sfracellare,
sfasciare
Tedesco
die Dauben entfernen von,
zertrümmern,
zerbrechen.
ifasciàre , vrb: ilfascare,
irfascare,
irfassare,
irfiassare,
isfasciai,
isfasciare,
isfassare,
isfrasciare,
sfasciai Definizione
segare, bogare de pare, fàere a orrugos (fintzes faendho sa cosa a fuliadura, betandho o faendho orrúere a terra)
Sinonimi e contrari
abbotinare,
arroinare,
chimentare,
derrocai,
dissantarare,
iscalabrare,
iscempiai,
isciarrocai,
isciasciai,
isciusciai,
istrossare,
staulai
Frasi
zòbanos che a nois irfassant sa galera! ◊ bos sezis irfassaos prenandhe sa terra a marrone ◊ sa tzente si fit irfassanne de su risu ◊ s'élighe est acultzu a ndhe ifasciare: dioi gàrrigu de nie no si fit bidu mai ◊ irdobbandhe a su crastu, a puntos e a minas l'irfiassas ◊ a mie mi at isfrasciadu su tempus!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
démolir,
écraser
Inglese
to smash
Spagnolo
romper,
destruir
Italiano
sfasciare,
sfracellare
Tedesco
zerbrechen,
zertrümmern.
illeuràre , vrb Definizione
istrecare is leas in sa terra arada o arandho
Sinonimi e contrari
illocinare,
ischelviare,
launai,
sleorai
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
briser,
écraser les mottes
Inglese
to break clods
Spagnolo
desterronar
Italiano
rómpere le zòlle
Tedesco
umgraben.
ischelviàre , vrb: ischervare,
ischerviare,
iscrebare,
iscrevare Definizione
istrecare is leas de terra, segare is crevas, is bàrdulas, comente si faet trebballandho a marra aifatu de s'aradore in s'aríngiu (o a iscatadorza)
Sinonimi e contrari
gherbare,
illeurare,
illocinare,
irbardulare,
launai,
sleorai
Frasi
redorchiant su terrinu arvatadu e a marrinfatu l'ischerviaiant
2.
un'ispiga si l'at iscreviada in sa manu a bídere si su ranu fit maduru
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser les mottes
Inglese
to crush clods
Spagnolo
roturar
Italiano
rómpere le zòlle
Tedesco
umgraben.
ischerfàre , vrb: ischerfiare,
iscrefare,
iscrefiare Definizione
crepare, fàere sa cosa a una cata (istrecada) mescamente cun pesu mannu in pitzu
Sinonimi e contrari
abbullonare,
acatare 2,
aggatare,
cerfai,
ischitzare,
istercare
Frasi
si che daet suta de su càmiu l'ischérfiat che rana! ◊ comente at faladu su pè at ischerfiadu sa figu ◊ sos ovos ruinne dae cudh'artària s'ischerfiaiant a terra ◊ sos boes t'iscréfiant si ti ponent sos pes!
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to squash
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
ischitzàre , vrb Definizione
crepare, fàere a una cata, istrecare mescamente cun pesu mannu in pitzu; bínchere o isfrutare s'àteru de mala manera, de no si ndhe pòdere prus istrantagiare; foedhandho cun tzacu, est foedhu furriau de ischire (sigomente tenent is primos sonos oguales, ischi)/ i. una fruschedha = afíerela a manera de ndhe fàghere essire sa martza
Sinonimi e contrari
abbullonare,
acatare 2,
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
istercare
/
acacigai,
tilpiare
Frasi
si che li daes a suta t'ischitzat che rana, cun totu cussu pesu! ◊ sa mola ischitzat s'olia in su radu, maghinendhe ◊ su prejoneri che passaiat su tempus ischitzendhe tíntula e legendhe totu su chi li ruiat in manos
2.
su piús chi los arrennegat est su d'èssere ischitzados in sa povertade issoro dai graves e odiosos afoghizos
3.
- Cantu at a durare, ocannu, sa festa? - Issos l'ischitzant: a nois no nos narant nudha!
Etimo
itl.l
skisá
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.
istercàre , vrb: istrecai,
istrecare,
strecae Definizione
incracare a forte, faendho pesu o fortzandho, pistare sa cosa a manera de dh'alladiare e crepare; istidhigare apitzu o atesu cosa istrecandhodha; nau de su foedhare, nàrrere cosas chi no si cumprendhent bene, foedhare chentza ischire is cosas
Sinonimi e contrari
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istrechedhai
/
strichidhai
/
morrugnare
Frasi
chi nd'arruit sa bòvida istrecat totu su chi agatat
3.
ma ita est totu su chi ses istrechendi, totus custus fuedhus chi naras?!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
écraser,
broyer
Inglese
to grind
Spagnolo
aplastar,
machacar
Italiano
stritolare
Tedesco
zermalmen.
pistàe , vrb: pistai,
pistare,
pistari Definizione
nau de cosa (mescamente tostada o àrrida), fàere a orrughedhos minudos, a farinos, o segundhu fintzes a pasta, istrecare acropandho cun calecuna cosa o aina tostada: nau de cosa chi no segat, ammodhigare a cropos, a istrecadura, ponendho pesu in pitzu o poderandhodha a istrintu meda; lassare singiale de cropu (e fintzes atumbare a cropu a logu tostau); giare surra, atripare meda, pigare a cropos a meda (fintzes iscúdere a una mata po ndhe fàere orrúere su frutu, es. landhe, olia, nughe); pigare o giare cadha, múngia / pps. pistadu, pistu
Sinonimi e contrari
cerfai,
ischitzare,
pistatzare
/
abbugnai,
atzumbarare
/
magiare,
surrai
/
batacollare,
matanare
Modi di dire
csn:
pistai a fini, a grussu; pistare a unu chei s'azu, che tilipirche, chei su nie = surraidhu meda; pistai àcua = pistare a modhe, fàghere cosas in debbadas; pistàresi sa limba = (puru) faedhare in debbadas; dare pedra ’e pistare a unu = pònnereli dificurtades meda (mescamente andhèndheli in contràriu); pistai is pabaristas = istare abberindhe e serrendhe sas pibiristas a meda, pistincai
Frasi
pístadi sa limba, pro nàrrere machines! ◊ si pistat su sale russu pro lu fàghere fine ◊ no ti che seas subra de sas pumatas ca si pistant! ◊ chie lu at pistu custu labiolu, chi est totu a marcos?! ◊ su ferreri pistat su ferru in s'ancódina ◊ sa figu posta a càtigu si est totu pista in s'isterzu ◊ mi apo pistu unu pódhighe corpendhe a martedhu ◊ ndh'est rutu dae cadhu e at pistu sa conca a una pedra (P.Pillonca)
2.
si no mi l'agabbas, oe ti pisto! ◊ ti pisto chi ti apo a fàghere modhe che tamata!
3.
Gonàriu at isprimitziau a si pistai ◊ debbadas ti pistas: cusse no ti cheret ◊ chissaghi cantu as pistau in sa vida!…◊ in cussu logu est totu unu pistai: est fortunau chini ndi torrat sanu! ◊ ses tota vida pista pista!
Etimo
ltn.
pistare
Traduzioni
Francese
piler,
écraser,
se donner du mal
Inglese
to crush,
to do one's best
Spagnolo
machacar,
afanarse
Italiano
pestare,
arrabattarsi
Tedesco
zerstoßen,
stoßen,
schlagen,
sich bemühen,
sich anstrengen.
pistatzàre , vrb: apistuzare,
pistazare,
pistutzare Definizione
is matessi significaos de pistare cun is prus s'idea de meda, a sa sighia
Sinonimi e contrari
cerfai,
iggragnare,
ischerfiare,
ischitzare,
pistae,
pistorjare
/
abbugnai,
atzumbarare
/
magiare,
surrai
/
batacollare,
matanare
Modi di dire
csn:
ómine pistatzadu = istracu e cossumidu, pistu de triballu; vida pistatzada = tropu trabballosa, sacrificada
Frasi
mancari eo a solu e bois tantos, bos pistatzo sa conca a totugantos! ◊ totu sa die apo pistatzadu e sento sa fadiga ◊ sas àmbrias rúgias de sa cambigana si pistatzant e si frigant che una pumada in sa parte malaidosa (N.Pianu)◊ pustis de tantu pistatzare in sa vida, totugantos recuimus a campusantu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
piler,
écraser
Inglese
to crush,
to grind
Spagnolo
machacar,
moler
Italiano
pestare,
triturare
Tedesco
zerstoßen,
zerkleinern.
sciarinài , vrb Definizione
fàere a farra, a farinos, pistare a pruine
Sinonimi e contrari
irfarfaruzare,
irfarinare*
Frasi
as a perdi su sonnu aconcendi teulàcius chi si sciarinant…◊ chi ti cassat asuta, cussa perda ti sciarinat!◊ apu sciarinau is leas
Traduzioni
Francese
écraser,
broyer,
pulvériser
Inglese
to grind,
to pulverize
Spagnolo
triturar,
pulverizar
Italiano
stritolare,
polverizzare
Tedesco
zermalmen,
zerpulvern.
sciasciài, sciasciàri , vrb: isciasciai* Definizione
fàere sa cosa a crantos ma coment'e a crepadura, a istrecadura, a orrughedhos piticos e a farinos
Sinonimi e contrari
destrui,
idarrocai,
ifàghere,
ifasciare,
isciusciai,
isconciare,
isordulare,
sculai
Frasi
sa cosa tropu cota si sciàsciat ◊ is messajus marrant sas terra po sciasciai e iscirinai sa léura ◊ cussu est cument'a una cubidina: chi arruit si sciàsciat! ◊ chi pigu una pedra ti sciàsciu! ◊ tenit su carru totu sciasciau ◊ su lióngiu de is mànigas si sciàsciat in s'argiola
Traduzioni
Francese
écraser,
briser,
mettre en pièces
Inglese
to shatter
Spagnolo
romper,
destrozar
Italiano
sfasciare
Tedesco
zerbrechen,
zertrümmern.
strecàe, strecài , vrb: istercare* Definizione
incracare a forte o cun pesu tropu, pistare sa cosa a manera de dha crepare e alladiare / strecai fàuas = contare o istare contandho fàulas
Sinonimi e contrari
aggatare,
cerfai,
ischerfare,
ischitzare,
istrechedhai
2.
si dha strecais una fàua, is carabbineris!…◊ ma bai, toca, ita mi strecas?!
Traduzioni
Francese
écraser
Inglese
to crush,
to press
Spagnolo
aplastar
Italiano
schiacciare
Tedesco
quetschen.