allagorjàre , vrb Definizione
nau mescamente de s'erba, de is laores, ingroghire, essire guastos po s'abba a tropu; nau de gente, bènnere a malu tretu de calecuna maladia, derrúere
Sinonimi e contrari
aflusciai,
allidredhàre,
ammoltighinare,
indisichire
Traduzioni
Francese
se faner,
se flétrir
Inglese
to wilt,
to wither
Spagnolo
marchitar,
ajar
Italiano
avvizzire,
afflosciare
Tedesco
welken,
erschlaffen.
allartzanài , vrb: allatzanai Definizione
igragalare, nau de erbas segadas o patindho asciutore po farta de abba
Sinonimi e contrari
acalabiare,
acalamai,
addormicare,
agurgire,
allacanae,
allizare,
ammustiai,
arruncionire,
artanare,
calaginare,
carigai,
caugai
Frasi
sa fà frisca lassada sentza de coi si allàtzanat ◊ is froris bodhius de diora si allàtzanant
2.
si allàtzanant is bisus puru!
Traduzioni
Francese
se flétrir
Inglese
to wither
Spagnolo
marchitar
Italiano
avvizzire
Tedesco
welken.
allidredhàre , vrb rfl Sinonimi e contrari
aflusciai,
allagorjare
Traduzioni
Francese
amollir
Inglese
to deflate
Spagnolo
marchitar,
aflojar
Italiano
afflosciare
Tedesco
erschlaffen.
illizàre , vrb Definizione
sufrire po mancamentu de abba, nau de is erbas / cara illizada = cara chei sa tela, cara mala de bisura
Sinonimi e contrari
acalamai,
agurgire,
allacanae,
allebigiare,
allizare,
calighinare,
pansiri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
se faner,
se flétrir
Inglese
to wither
Spagnolo
marchitar
Italiano
appassire,
avvizzire
Tedesco
verwelken.
irmurtíre , vrb: ismultire,
ismurtire Definizione
pèrdere s'abba, nau pruschetotu de erbas e linnas (ma fintzes de casu nou, de arrescotu); fintzes coment'e prentzare, fàere pèrdere s'abba
Sinonimi e contrari
addormicare,
sumortire
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
dessécher
Inglese
to dry up
Spagnolo
marchitar
Italiano
smùngere
Tedesco
den ganzen Saft saugen aus.
marcitài , vrb: martzidare,
martzitare Definizione
fàere a sàngia, fàere sàngia, matéria, nau de freaduras, trincos e partes malàidas; nau de su casu, fàere, ammodhigare / pps. marcitau; cdh. malcitatu
Sinonimi e contrari
ammagagnare,
maltzire,
prudicare
Frasi
as a martzidare intro de sa losa ◊ comente poto martzidare in letu, si est die de maju festosa e lúghida?! ◊ sica ti podes restare, o sas fozas des lassare o in breve ti martzitas
2.
su saltaredhu ponit in su casu martzu fintzas a candu est marcitau in totu
Etimo
spn.
Traduzioni
Francese
pourrir
Inglese
to rot
Spagnolo
marchitar
Italiano
marcire
Tedesco
vereitern.