cabítza 2 , nf Definizione
genia de pigione
Sinonimi e contrari
acabussoni 1,
catzolu,
coaciolu,
gangorredha
Cognomi e Proverbi
smb:
Cabitza, Cabizza
Terminologia scientifica
pzn, podiceps nigricollis
Traduzioni
Francese
grèbe
Inglese
grebe
Spagnolo
zampullín cuellinegro
Italiano
svasso minóre
Tedesco
Taucher.
cidulèdha , nf Definizione
tenent custu númene duas calidades de erba de sabore agru
Sinonimi e contrari
coraxedu 1,
erbasalia,
marraola,
medhaca,
meraxa,
meriàgula,
miriola
/
alabatu
Terminologia scientifica
rba, Rumex acetosella, Rumex crispus
Traduzioni
Francese
petite oseille
Inglese
sorrel
Spagnolo
acederilla
Italiano
acetósa minóre,
lapàzio
Tedesco
kleiner Sauerampfer.
giaúrra, giaúrru , nf, nm Definizione
genias de pigiones mannos de mare, faent su niu in is orrocas de su mare etotu
Terminologia scientifica
pzn, puffinus kuhli, puffinus puffinus yelkouan
Etimo
srdn.
Traduzioni
Francese
pie
Inglese
shearwater
Spagnolo
pardela
Italiano
bèrta maggióre,
bèrta minóre
Tedesco
Gelbschnabelsturmtaucher,
Schwarzschnabelsturmtaucher.
gioríca , nf: (sa g. = saxoríca)
Definizione
una calidade pitica de sàlvia de campu
Sinonimi e contrari
lucajabitica,
salviedha
Terminologia scientifica
rba, Salvia verbenaca
Traduzioni
Francese
sauge verveine,
variété de sauge
Inglese
wild sage
Spagnolo
gallocresta
Italiano
chiarèlla minóre
Tedesco
eine Wiesensalbeisorte.
melàcra , nf: melagra,
melarga,
meliagra,
meriaga,
meriagra,
miliacra,
miliagra,
miliarga,
miriagra Definizione
calidades diferentes de erba agheda, a fògia ovada
Sinonimi e contrari
alabatu,
lampatu
/
ciduledha,
coraxedu 1,
erbasalia,
malistritza,
marraola,
medhaca,
meraxa,
meriàgula,
miriola,
pabasedha
Terminologia scientifica
rba, Rumex acetosella, Oxalis acetosella
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
oseille
Inglese
sorrel
Spagnolo
acederilla,
aleluya
Italiano
acetósa minóre
Tedesco
Kleiner Sauerampfer.
pichícu , agt, prn: biticu,
picicu,
piticu,
pitiu,
pitzicu Definizione
chi (o unu chi) tenet pagu mannària: nau cun ironia, su foedhu podet bòllere nàrrere mannu, meda, ma fintzes própriu minore, antzis minore meda, nudha puru, fintzes segundhu ite si iat a bòllere (es.: piticu su fàmini!… = meda (nau de unu chi giai si biet ca tenet fàmene); piticu su prexu!… = pagu, própriu nudha (nau de unu chi giai si biet chi no est prexau)/ min. piticadhedhu, pitichedhedhu, pitierredhedhu, pitiedhedhu, pitiridhedhu, pitirrinchinu; famíllia pitia = cun totu is fígios minores
Sinonimi e contrari
minore,
minudu,
picocu,
pistirincu,
pistiringhinu
| ctr.
mannu
Frasi
s'ierru fait is dis tanti pitias chi apena orbésciu bis iscurigai ◊ est piticadhedhu aditzu si bit! ◊ su fuedhai meda fait sa dí pitia
2.
at donau su bistiri a sa manna, sa rosa a sa pitica ◊ mellus a morri a pitiu po no sufriri a mannu tanti pena ◊ andat bèni po mannus e pitius
3.
piticu s'arrogu de casu chi si at segau… agiummai no mi ndi lassat!
Cognomi e Proverbi
smb:
Pitiu, Pittiu
/
prb:
mellus chi pràngiant is piticus chi no is mannus
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
petit,
moins grand,
moindre
Inglese
small
Spagnolo
pequeño
Italiano
pìccolo,
minóre
Tedesco
klein.
strallèra , nf Definizione
una genia de anade, dhi narant fintzes cucumartzolu
Terminologia scientifica
pzn, mergus serrator
Traduzioni
Francese
harle
Inglese
merganser
Spagnolo
serreta mediana
Italiano
smèrgo minóre
Tedesco
Mittelsäger.