insemía , nf: intzimia Definizione
càusa, neghe chi faet naschire unu male, princípiu de calecunu efetu (mescamente de maladia); fintzes iscusa tanti po nàrrere, po fàere (o po no fàere) una cosa
Sinonimi e contrari
ansimia,
càusa,
písima
/
abbétia,
arraghèscia,
atema,
congiuntura,
cóntia,
iscóticu,
iscúgia,
tzemia
Modi di dire
csn:
intzimia de… = coment'e chi…, a su postu de…; bogai intzimia = chircare iscusas; is intzimias de su partu = sinnales de comente una fémina ràida est sentida pro s'illierare
Frasi
ita cudha bagadia… morti chen'e intzimia fatzant!
2.
dhi narant cosa po tenni s'intzimia po dh'acusai ◊ no tenendu intzimia de perunu imputu, dhus iant libberaus
3.
seis benius a mi pigai cun ispadas e fustis, intzimia de èssi unu bandidu (Ev)◊ intzimia de istudiare ses zogandhe!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
germe,
source,
principe
Inglese
germ,
cause,
beginning
Spagnolo
germen,
origen,
pretexto
Italiano
gèrme,
càusa,
princìpio,
sìntomo,
stìmolo,
movènte
Tedesco
Ursprung,
Grund.