contifizàre , vrb: contipizare,
contivigiare,
contivizare,
cuntipizare Definitzione
atèndhere a calecuna cosa o a unu cun contivígiu, tènnere contu una cosa, unu bene, a ccn., incurandhosindhe, faendhondhe contu; fintzes fàere impresse, tènnere coidu
Sinònimos e contràrios
atèndhere,
oloire
| ctr.
irbandhonare,
lassai,
sbandonai
Maneras de nàrrere
csn:
contivizare s'interessu, sa memória, contivizare s'ortu, sa binza, su bestiàmine, sa domo; contipitzàresi pro ccn. = pentzai a ccn. pro su chi dhi podit bisongiai
Frases
su contifizu in persone benzat pro contifizare! ◊ is féminas bolent contivigiadas! ◊ abertiat sos teracos de tentare e contipizare ◊ prima chi noche furent terra e mare est menzus a contipizare ◊ deviat torrare a sos impignos e sighire a contivizare su trabàgliu ◊ a chie che as a ti contivizare como chi ses malàidu? ◊ s'àrbure mia fit dada tentu e contivizada ◊ azis isvirgadu ésitos bonos candho bos sezis contivizados
2.
non bos cuntipitzetas pro mene!
3.
contipiza ca non bi at tempus de pèrdere!
Sambenados e Provèrbios
prb:
a chie contivizat no mancat su pane
Tradutziones
Frantzesu
avoir soin,
soigner
Ingresu
to take care
Ispagnolu
cuidar
Italianu
aver cura,
gestire,
seguire
Tedescu
sich kümmern.
curài , vrb: curare Definitzione
pigare, pònnere, giare meighina o fàere calecuna cosa po sanare una maladia o calecunu male, e fintzes sanare, giare arresurtau bonu coment'e cura
Sinònimos e contràrios
ammexinai,
medicai,
meighinare
/
sanai
Frases
su dutore li at curadu un'ogru malu
2.
bi at male chi curat e bi at male chi no curat
Ètimu
ltn.
curare
Tradutziones
Frantzesu
soigner
Ingresu
to cure
Ispagnolu
curar
Italianu
curare
Tedescu
behandeln.
medicài , vrb: medicare,
meicare,
meigai,
meigare Definitzione
betare o pònnere meighina po curare o agiudare a sanare unu male, una maladia
Sinònimos e contràrios
curai,
meighinare
Frases
meigaiat sa frúture pro no ndhe li tocare ◊ e sa bíngia meigada dh'as?
Ètimu
ltn.
medicare
Tradutziones
Frantzesu
panser (une blessure),
soigner (qqch.)
Ingresu
to medicate
Ispagnolu
curar
Italianu
medicare
Tedescu
behandeln.
meighinàre , vrb: ammexinai,
meiginare,
mexinai Definitzione
pònnere o betare meighina
Sinònimos e contràrios
curai,
licuidai,
medicai
Frases
cras andhamus a meighinare sa binza ◊ sas berbeghes cherent meighinadas ca si sunt irmalaidendhe
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
panser (une blessure),
soigner (qqch.)
Ingresu
to treat
Ispagnolu
medicar,
curar
Italianu
medicare,
curare
Tedescu
behandeln.
miramentàre , vrb Definitzione
tènnere contu, contivigiare
Sinònimos e contràrios
acastiai,
cultodiare,
aggordai,
coltoire,
mirai
Frases
sa domo bi la miramentat una fémina bona ◊ in sos órdines de sa vintza no bi aiat mancu unu tzufu de erva, dontzi funnu fit bene arraicatu e bene miramentatu ◊ su pitzinnu no miramentat vene su bestiàmene ca li piaghet su caentu e no si abbitzat de nudha
Ètimu
srd.
Tradutziones
Frantzesu
garder,
gouverner,
soigner (aver cura di)
Ingresu
to preserve,
to control
Ispagnolu
guardar,
cuidar
Italianu
custodire,
governare
Tedescu
bewachen,
besorgen.