Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

barítu , nm: barritu Definitzione manera de fàere chi ponet in càrculu is àteros; fintzes atentzione manna, timoria, po no fàere dannu, male / chena b. de tempus = sentz'e fai contu de su tempus Sinònimos e contràrios arraspetu, regualdu, remiru / impoltu Frases no at nisciunu baritu ◊ baritu e friscione bi cheret pro su pane! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu respect, considération Ingresu regard Ispagnolu consideración Italianu riguardo Tedescu Achtung.

considéru , nm: cunciberu, cunsidériu, cunsideru, cuntzideru, cussidériu, cussideru, cussiveru Definitzione su cunsiderare, fàere contu de is cosas, su dhue pentzare bene cricandho de bíere e cumprèndhere totu; su fàere contu de unu o de una cosa giaendhodhi importàntzia Sinònimos e contràrios apensu, càlculu, contu, cunsideratzioni / giudísciu Maneras de nàrrere csn: intrare in c. = arrexonai, intrare in cuadernu; dare c. a unu, fàghere c. de unu = carculare, pònnere in càrculu a unu; èssere chentza c. = irzudissiadu, chi no arrexonat, chi fait is cosas sentza de dhas cunsiderai; àere o tènnere c. = èssiri atinau Frases cust'òpera meritat donzi cunsideru e atentzione 2. bi at zente chentza cussideru, chi no atuat a nudha ◊ cussu est chentza perunu cussideru: faghet sa cosa a sa maconatza! 3. in custa bidha ch’iat poboresa, dh'ischit chie ancora ndhe faet cunsideru ◊ boliat èssi seguru chi sa genti dhu teniat in cuntzideru ◊ est balu mannu su cussidériu pro sa resorza patadesa ◊ cussu no meritat perunu cussideru ◊ de isse ne aiant totu cussiveru mannu ◊ in bellu cunsideru dhos tenes a fizos tuos, digratziau! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu prudence, considération, pondération Ingresu carefulness, pondering Ispagnolu consideración, ponderación, reflexión, respeto Italianu consideratézza, considerazióne, riflessióne, rispètto Tedescu Bedachtsamkeit, Überlegung.

cóntu , nm Definitzione cosa chi si narat po giare a ischire, po istentu; cosa chi si cunsiderat a reguardu de calecuna chistione, o de ccn., mescamente cun su significau de arrespetu, de importu / min. contighedhu, contixedhu Sinònimos e contràrios contadu, contànsia, chistione, consideru, cuentu, importu, médiu Maneras de nàrrere csn: istèrriri unu c. = comintzare a chistionare de carchi cosa pro si fàghere a sa manu a unu, pro lu cumbínchere, pro li pòdere pedire cosa; ómine, fémina de c. = chi contat, de importu; èssere chin c. = pro cosa, cun motivu; contus de foxili = sos chi si narant passendhe ora caentèndhesi, a sos pisedhos, tantu pro los tratènnere, cosighedhas de pagu importu; c. de risu = contu po arriri; c. b'at! = no mi la contas zusta, mi ses cuendhe carchi cosa; a su c. = istendhe a cantu si contat, a su chi narant; in c. de… = a su postu de…, pro cantu pertocat…; fàghere c. malu = apicai mali is crais, fai contus chi no torrant paris cun is contus de un'àteru; no ischire su c. de leare = no isciri acomenti fai, tènniri dificultadis mannas; dare c. de carchi cosa a ccn. = contare, nàrrere su chi at fatu, dare una nova; circai contus a ccn. = chircare chistiones, pedire cosa; fàghere contu, passai contu de… = pònnere in càrculu, cunsiderare Frases sos contos no sunt beros ma s'ómine los at imbentaos pro disaogu suo ◊ si cheriat cumpresu, ma chene torrare a contare sos contos contaos dae semper ◊ totu is piciochedhus candu bollint otenni una cosa isterrint su contixedhu…◊ no apo mai crétidu in custos contos de foghile 2. dae minore so faghendhe gherra fastizando in sos contos de amore ◊ a triballare nono, ma in contos de divertimentu za lu agatas cuncordu! ◊ a fàghere sa chirca no sunt contos vostros! ◊ tui ses ammachiada, in contu de fastigiai 3. est istracu, malàidu, male bestidu ma no ndhe faghet contu ◊ su fàmini fiat tropu, cudha crocoriga si fut parta una síndria e no nd'iaus passau contu, si ndi fustis pràndius etotu! ◊ a mie no mi ant chilcadu mai: si cumprendhet chi de me no ndhe ant fatu contu ◊ pro milli francos in prus a chilu no ndhe fato contu, còmporo su matessi! ◊ si ti cheret dòlere sa conca già est chin contu, cun cussu corpu! ◊ a su contu, issos crediant gasi! 4. su babbu fit de contu e benistante 5. unu contu si lu faghiat s'àinu e unu su truvadore ◊ contu malu ti as fatu si pessas chi su chi depes fàghere tue lu fato deo! ◊ no est contu bonu, custu, a fàghere sas cosas semper a duas bias! ◊ fàghedi bene sos contos innantis, no ti ndhe impudes! ◊ no isco prus su contu de mi leare: male est goi e peus est gai! ◊ faghídebbos in contu cantu balanzat cussu, si podet ispèndhere gai meda 6. ite contu ndhe apo a dare a Deu de tanta mala vida chi apo fatu! ◊ ma deo so pensendhe apustis morte ca devo dare sos contos a Deu! (Sotgiu)◊ torro a bidha e ndhe dao contu a sa zustíssia de su chi est capitau 7. in contu de andhare a campu andheit a chircare a unu ◊ in contu de timi m'iant fatu arriri Sambenados e Provèrbios smb: Contu Tradutziones Frantzesu compte, considération Ingresu tale, consideration, estimation Ispagnolu cuento, consideración Italianu raccónto, narrazióne, fiaba, considerazióne, stima Tedescu Erzählung, Märchen, Achtung.

dignassiòne, dignatziòni , nf Definitzione su si addinnare, su àere cunsideru po s'àteru Sinònimos e contràrios cussideru Tradutziones Frantzesu condescendance Ingresu condescension Ispagnolu consideración Italianu degnazióne Tedescu Herablassung.

durítu , nm Definitzione genia de dificurtade chi a unu dhi paret de tènnere o de dèpere àere cun àtera persona coment'e timendho de dhi giare istrobbu, de ndhe dhi pàrrere male, unu pagu coment'e bregúngia, fintzes Sinònimos e contràrios duda, durita, duténtzia, dutu / dobidori, trancaillu | ctr. alidantza, atrevimentu, atzilia Frases ndhe tenzo duritu a li pedire cosa, ca bisonzat a isse etotu ◊ de piagheres mi ndhe ant fatu àteros e ndhe apo duritu a los presiare torra! ◊ si as bisonzu, beni, no ndhe apas duritu! ◊ no apo duritu perunu de nàrrere chi…◊ cussos no ant duritu mancu de sas criaduras! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu précaution, hésitation Ingresu qualm, hesitation, care Ispagnolu consideración, sumisión Italianu riguardo, soggezióne, esitazióne, rèmora Tedescu Befangenheit, Hemmung.

remíru , nm: rimiru Definitzione su remirai; genia de arrespetu e de ammiru po ccn. Sinònimos e contràrios arraspetu, baritu, regualdu 2. est remiru a salutare a un’àteru ◊ faèdhami chin su remiru chi mi tocat! ◊ apo remiru de totus ma ateretantu ne chèglio! Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu respect Ingresu regard Ispagnolu consideración, respeto Italianu riguardo, rispètto Tedescu Betrachtung, Achtung.