abbrusciàre , vrb: abbrussare, abbrutzai, abbrutzare, abbultzare, abbursai, abburtzai, abburtzare Definitzione tocare su brúciu po connòschere su motu de s'artéria, su tochedhu de su coru; mòvere is bratzos, istrínghere cun is bratzos, cun is brúcios, a logos giare e istrínghere sa manu saludandho Sinònimos e contràrios apulsai, brucitai / anatare Frases bengat, su dotori, a mi abburtzai! ◊ bi at dutore chi ti faghet sa retzeta e mancu ti abbrutzat ◊ mi abbultzo: su coro est martedhendhe ◊ pustis chi si l'at bene abbadiada l'abbrúsciat e fit débbile de motu 2. Tzipirianu si nc'est ghetau a s'àcua: dhu bideis abbrutzendi? ◊ ndhe apo abbrussadu de àrbures, sempre a su piga e fala a segare sida a su bestiàmine!… 3. aus annovau e abbursau is amigus partendu Ètimu srd. Tradutziones Frantzesu tâter le pouls au poignet, prendre le pouls Ingresu to feel s.o.’s pulse Ispagnolu tomar el pulso Italianu tastare il pólso Tedescu den Puls fühlen.

ifutíre , vrb: irfutire, sfutiri Definitzione pigare a befa, leare in giru Sinònimos e contràrios cantonare, irfútere*, strochillai Frases l'ifutiat nèndheli chi tantu no bi resessiat Tradutziones Frantzesu se payer la tête, se ficher Ingresu to pull s.o's leg Ispagnolu tomar el pelo Italianu sfóttere Tedescu aufziehen.

leàe, leài , vrb: leare, lebare, levare 1, liai 1 Definitzione aferrare cosa cun is manos o cun calecuna aina siat po dha portare, dha tènnere, dha poderare e siat po dha fàere o faendhodha bènnere mancu, po dha menguare, po che ndhe bogare (una parte o totu), istesiare o pònnere in àteru logu, portare a codhu o in pitzu, o fintzes seberare, chèrrere, fàere intrare in postu; arregòllere cosa angena, furare; càbere, fàere istare cosa (nau de istrègios), imbargare fintzes sa carena, sa mente, su sentidu, fàere provare apentu o passione manna, a tropu; fàere una cosa a cómporu, comporare, fàere pagare; betare a corpus, ingurtire, papare calecuna cosa; bòllere o fàere a pobidhu, a pobidha; cumenciare a fàere, a nàrrere, andhare a calecuna bandha, e nau de su fogu allúere, tènnere, abbruxare; assimbiare a ccn., o una cosa a un'àtera; àere motivu, intzimia po fàere o cumprèndhere calecuna cosa, fintzes po si primare / cong. 1ˆ p. sing. le (lee), 2ˆp. sing. les (=lees), 3ˆp. sing. let (=leet), lit (=liit), 1ˆp. pl. lemus (leemus), 2ˆp. pl. ledas (leedas), 3ˆp. pl. len (=leen); impr. leh! = lea!; ger. lendhe Sinònimos e contràrios acafai, aggantinare, collire, comparai, furai, iscabbúllere, lòmpere, muntènnere, neai, pagare, picare, tòdhere / afilare 1 / cojare, imparai, ofèndhere | ctr. dae 1, lassai Maneras de nàrrere csn: àere a chie o dae chie leare = assimbillai a ccn., imparai de ccn.; leare oros o cabu de una cosa = pregontai, circai de isciri ccn. cosa; leare sa vida a unu = bochire; leare a unu o una cosa pro… = cufúndhere s'unu cun s'àteru, fadhire a unu, assemizàrelu, fàgherelu che a…; leare fritu = abarrai in su frius, fintzas a tènniri frius; leare modhore = pigaisí tropu cunfiantza, aprofitai de ccn., isfrutai a chini no si podit difèndiri; leare possessu = impobidhai, faisí meri de ccn. cosa, aposentaisí in ccn. logu; leare munza, cadha, pelea, banzu = cansaisí, pigai surra; leàrela a crispa = arrennegaisí; leare sa cosa a pagu incuru = èssiri discuidaus, lassai a pèrdiri; èssere leadu a bermes = portai brèminis; èssere leadu de fritu = tènniri frius (fintzas de sa callentura); èssere leadu a melmos = arremadiau; leàresi su logu = andaisindi peri su logu, a giru; leàresi sas terras de su paba = isterririsí tropu, pigaindi su logu de is àterus puru; leare a… (+ nm.) = manera de fai, de arrexonai, biri, cumprèndiri is cosas (l. a zogu, a brulla, a corpos, a sériu, a ispintas, a befe e gai); leare a conca, a ancas (nadu de su binu o àteru gai)= fai s'efetu de ammudhiai is cambas, de cunfundi sa conca, de parri istontonaus; lebare binta = leare sa fortza, bínchere, resèssere; a ue leas? = aundi ses andendi?, (o fintzas) aundi ghetas sa manu po aguantai? Frases su chi est cosa tua liandedhu! ◊ dèu pratzu e leu ◊ lea e màniga! ◊ comente tisti fàghere a leare unu lèpere chentza cane? ◊◊ lea custa cosa e muntenemila frimma! ◊ lea sa padedha cun carchi istratzu ca est budhida! ◊◊ a sas berbeghes lis amus leadu sos anzones ◊ leabbila sa lepa, a su pitzinnu, ca si segat! ◊ si no istat ca bi l'ant leadu, a Fulanu, l'aiat pistu male, cussu boje! ◊ cussu tocu de campana est a che leare su mortu ◊ lèache linna de su fogu, ca est tropu! ◊ a muzere tua ti l'at leada Deu ◊ ancu ndi dhus lit s'erriu! ◊◊ sos bardaneris sunt semper a meletzu pro ndhe li leare su masone ◊ su dinari bi l'ant leadu sos bandhidos ◊◊ menzus a leare su seguru chi no su venturu ◊◊ como chi lu ant leadu in fràbbica a triballare za est cuntentu! ◊ a fizu tou leadilu ifatu, ca imparat a triballare! ◊◊ a su pitzinnu lu at leadu a codhu sa mama ◊ s'olia che la leant a maghinare 2. bi at córbula manna chi leat unu cartu ◊ custa cuba leat treghentos litros ◊ custu dischighedhu leat otighentos capabbàiti ◊ sa tristura at leadu a tziu Bore chi fit sempre de índule umorista ◊ s'ojada chi mi faghes mi leat coro e mente ◊ si no mànigas ti leat sa debbilesa ◊ zughet sa conca leada dae su zogu ◊ si unu abbarrat frimmu, chentza fogu, si lu leat su fritu ◊ su male chi at tentu l'at leadu totu un'ala de sa carena 3. ue l'as leada custa robba barata? ◊ si leades casu, mighi so bendhindhechelu! ◊ linna bos leades, a tantu a cuintale? ◊ e cantu ti che at leadu pro ti fàghere custu triballu? ◊ cudhu tziu at batidu cariasa: mancu in manos bi l'ant lassada, leada totu in pag'ora! ◊ cantu ti ndhe leas a mi fàghere custu muru? ◊ su babbu aviat mandhau su pitzinnu a levare unu túturu de casu dae domo de unu pastore 4. est malàidu, dirganadu e no leat nudha ◊ e ite paret su malàidu: a leat? 5. Fulanu at leadu fémina bella ◊ mancari uses su biscu e sas retzas, su canarinu chi amas no lu leas! ◊ ci dh'as giau peràula de pobidha, leadidha! 6. leo deo, su macu, e la perdono! ◊ a ue leas, bestidu goi? ◊ so chirchendhe a Fulanu, nachi est coladu inoghe: bidu as a ue at leadu? ◊ a uve ses leanne, commo? ◊ ma tandho a uve levo, Deus meu, uve colo? ◊ e a uve est leata cussa tzòvana? 7. pro chie mi sezis lendhe? no mi sezis connoschindhe? ◊ cussa est salipa, no la les pro túcaru! ◊ ello pro macu l'as leadu?! ◊ bidíndhelu bestidu gai totus lu leaiant pro fémina 8. si no cres a mie, leadila dae tue etotu ◊ da'ite si l'ant leada a brigare? ◊ si l'at leadu a sola a imparare a cosire ◊ proite ti la leas candho ti narant sa resone?! ◊ no faghet a li nàrrere nudha, a isse, chi deretu si la leat, ofesu! 9. su festajolu si leat sas festas, su rundhellu si leat su logu, sos pasteris si leant sas terras de su paba ◊◊ custa poesia l'apo imparada a sos iscolanos, chi ndhe l'ant leada sena dificultade ◊ su fizu puru at sos pecos suos: at àpidu dae chie leare! ◊ a bortas sa pagura li lebabat binta e pessabat de torrare in palas Sambenados e Provèrbios prb: sa giustítzia ndi liat su fatu e su sena de fai Ètimu ltn. levare Tradutziones Frantzesu prendre Ingresu to take Ispagnolu coger, tomar Italianu prèndere, pigliare, asportare, levare, tògliere, portar via, prelevare, estòrcere con la fòrza Tedescu nehmen, erpressen.

«« Torra a chircare