A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | TZ | U | V | X | Z

gremmànu germànu

grèmmere , vrb Definition fàere una genia de lamentu, po dispraxere, dolore Synonyms e antonyms agemenai, tunchiare.

grémmiu grémiu

grempída , nf Definition su grempire Synonyms e antonyms giómpida, lómpia Sentences diciosa cudha chi at crétiu a sa grempida de sas promissas! Etymon srd.

grempíre , vrb Definition foedhandho de cosas chi creschent, lòmpere a puntu de pòdere serbire; fàere su dovere, is óbbrigos, una cosa promítia, lòmpere a s'acabbu de una chistione / g. sa paràgula = muntènnere sa peràula, fàghere su chi si est impromissu Synonyms e antonyms abbasolare, abberare, achiare, ammadurae, crompire, demprire*, ingranire, lòmpere 2. su Segnore at grempidu su chi aviat naradu ◊ si grempat sa paràgula tua!

grèndhe gràndhe

gréngu , agt Definition nau de ccn., chi est arrestigu, malu a giare cosa Synonyms e antonyms craschiabbudhas, grecone, limidu, susuncu Scientific Terminology ntl.

gréntia , nf: chéntria* Synonyms e antonyms checa, ferida.

grenúcu ghinúciu

gressínu , nm Definition una genia de pane chídrinu, fatu a bisura de fustigos grussos Synonyms e antonyms críscia Scientific Terminology pne Etymon itl. Translations French gressin English breadstick Spanish colín Italian grissino German Brotstange.

grestàle ghistràle

gréu , agt Definition nau de cosa, chi pesat meda, o fintzes chi costat meda coment'e trebballu, patimentu o àteru, chi est dannu mannu, ofesa manna Synonyms e antonyms grae, pesante, pesosu, pesudu | ctr. lébiu Etymon ctl. greu.

grèva ghèrba

grevellína gravellína

grèza, grèze , nf: creze 1 Definition pasia, parte de cosa de calidade diferente Sentences in cussa bidha bi at onzi greze de zentighedha metzana.

gríbba ghíbba

gríbbia , nf Synonyms e antonyms galera, presone Sentences mezus a èssere puzone de campu chi non de gríbbia!… Etymon srd.

gríbbida, gríbidu , nm: críbidu* Synonyms e antonyms iscribílliu, scrillitu.

gríchi , nm Definition una genia de pibitziri piticu: dhue ndh'at de tantas calidades, una chi cantat meda Synonyms e antonyms coigoibira, grígliaru, grígliu, ungrullu, zínziri 1 Scientific Terminology crp, gryllus campestris Etymon srd.

grícine, grícini , nm: grítzine Definition genia de matighedha chi creschet a cannàile longu longu e faet su frore a gurdone Scientific Terminology mt, frs, Wisteria floribunda, W. sinensis Translations French glycine English wistaria Spanish glicina, glicinia Italian glìcine German Glyzine, Glyzinie.