Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbugnadúra , nf: abbungiadura, bugnadura Definition su abbugnai, ma mescamente una genia de fossu o giúmburu chi abbarrat po cropu, orruta o àteru, prus che àteru in istrègios de làuna Synonyms e antonyms abburrutonada, ammaciugadura, buglione, bumburusone, burrugnone, ciumbone, cocoroi 1, incalcadura, inciacu, magugliadura, tofedhada, tzulumbone Etymon srd. Translations French bosse English compression, dent Spanish abolladura, magulladura Italian ammaccatura German Beule.

azumbonàda , nf Definition su azumbonare, fàere giúmburos Synonyms e antonyms abbugnadura, abburrutonada, ammaciugadura, bugnu 1, burrugnone, ciumbone, tofedhada, tzulumbone Etymon srd. Translations French bosse English dent Spanish abolladura, magulladura Italian ammaccatura German Beule.

borrutòne , nm: burrutone, burrutzone, burutone Definition giúmburu, ufradura chi essit in sa pedhe ue at leau cropu forte mescamente in tretu de ossu Synonyms e antonyms abbugnadura, abburrutonada, ammaciugadura, biaconcu, chirroi, buglione, bugnu 1, bumburusone, burrugnone, ciumbone, cocoroi 1, culcuvedhu, tzulumbone, tzumburisone Sentences zughiat su fígadu a tretos tostu e a burrutones ◊ fit rutu e pranghiat pro sos burrutones chi aiat in conca ◊ in mesu de cherbedhos zuchiat unu burrutone cantu de una nuche Translations French bosse English swelling Spanish chichón Italian bernòccolo German Beule.

búgnu 1 , nm: búngiu 1, bunzu Definition genia de nodu de cosa tostada coment'e nodu de linna, ufradura de pistaduras; si narat fintzes de sa manu serrada a púngiu Synonyms e antonyms abbugnadura, ammaciugadura, buglione, bumburusone, ciumbone, cocoroi 1, giumbu, tofedhada, tzulumbone / ufradura Idioms csn: ossus de búngiu = su primu annugradorzu de sos pódhighes, in sa manu; pesai unu búngiu = fàghere a tzurumbone Sentences me in su truncu de is matas si funt formaus búngius coment'e pinnigosus serraus ◊ de s'arrutroxa ndi tenit is bugnus chi s'at fatu ◊ su pipiu est arrutu e s'at fatu unu bugnu in conca 2. custu linnàmini est prenu de bugnus ◊ candho torras a fàede sa banita, ca est totu a búngios?! 3. in custu letu nc'est unu búngiu… no fait a dhoi crocai! Etymon ctl. bony Translations French bosse English dent, protuberance Spanish abolladura Italian ammaccatura, protuberanza German Beule.

cucubàju , nm: cucuvaju Definition pistadura chi si ufrat, in tretu de ossu; mància in conca, unu tretu iscucau; unu pigione puru (s'istria) Synonyms e antonyms biaconcu, cucuàgiu, cucuatzu, cucuau, giumbu, tzulumbone, tzumburisone Scientific Terminology mld Translations French bosse, loupe English bump Spanish chichón Italian bernòccolo, bitórzolo German Beule.

giúmbu, giúmburu , nm: tzumbu*, zumbu Definition tretu de cosa chi essit, supesau (es. de rupida), o fintzes incracau, intrau; sa carre comente si ndhe supesat ufrada candho at tentu pistadura, mescamente in conca Synonyms e antonyms abbugnadura, biaconcu, chirroi, borrutone, buglione, bumburusone, ciumbone, cocoroi 1, cucubaju, culcuvedhu, tzulumbone, tzumba, tzumburisone Sentences unu giumbu a sa màchina at fatu, comenti at atumbau Translations French bosse English bump Spanish chichón Italian bernòccolo German Beule.

incalcadúra , nf Definition su incracare; giúmburu fatu incracandho forte Synonyms e antonyms abbaticada, arricracada, incracada / abbugnadura, abburrutonada, ammaciugadura, buglione, burrugnone, ciumbone, tzulumbone / cdh. incalcatura Etymon srd. Translations French compression, bosse English compression, dent Spanish compresión, abolladura Italian compressióne, ammaccatura German Druck, Beule.

rúmba , nf Definition genia de essidura coment'e a nodu, tretu supesau, fora de unu paris Synonyms e antonyms giumbu, gobba, tzumba, tzurumba Sentences tzipressu eo so, tres séculos passesint ch'isto in pè, no apo fatu rumba ancora, no ◊ su muru zughet una rumba Etymon srd. Translations French bosse English hump Spanish bulto Italian gòbba German Buckel, Höcker.

tzoédhu, tzoéllu , nm: tzuedhu, tzuellu Definition genia de essidura o ufradura in sa pedhe Synonyms e antonyms biaconcu, biocu, bubbusone, buizola, chiaedhu, cravitu, lanturra, popoti, sangiolu, tzulumbone Sentences a peus chi mi dolet su casciale mi at essidu in sa barra unu tzuellu ◊ mannu ti l’ant fatu unu tzuellu a colpos de furcone ◊ ancu in conca unu tzoedhu li essat! Surnames and Proverbs smb: Zoeddu Scientific Terminology mld Etymon srd. Translations French bosse, furoncle English bump, swelling Spanish chichón, forúnculo Italian bernòccolo, forùncolo German Beule, Furunkel.

tzulumbòne , nm: tzurumbone Definition sa carre, sa pedhe, comente si ndhe pesat ufrada candho at pigau cropu, mescamente in conca Synonyms e antonyms abbugnadura, abburrutonada, ammaciugadura, biaconcu, biocu, buglione, bumburusone, burrugnone, ciumbone, cocoroi 1, cucubaju, culcuvedhu, giumbu, lidigore, praga, tzumburisone Idioms csn: torràreche unu tz. a un'isterzu = iscúdiri apitzus de su giumbu fintzas a dhu torrai a paris; àerendhe sa ruta e su tz. = su dannu e su zúdigu, su dannu e sa befe, unu male subra de s'àteru Sentences comente est rutu at fertu a conca e si at fatu unu tzurumbone ◊ si no fio istadu cun custu tzurumbone de gobba che fio essidu a mi chilcare faina Etymon srd. Translations French bosse English bump Spanish hematoma, chichón Italian ematòma, bernòccolo, ammaccaménto German Hämatom, Beule.

tzúmba , nf: zumba Definition tretu prus artu, chi essit, pesadu a giúmburu, tretu de sa carena cucurúciu, in mesu de palas, a gobba Synonyms e antonyms brunchioni, crocòngia, giumbu, gobba, rumba, tzumbu, tzúmburu, tzurumba | ctr. intradura Sentences pro l'aparisare, custu muru, bi cheret intúnigu meda ca est totu tzumbas ◊ che est addasegus, a cudha bia de sa tzumba de su mundhu ◊ cussu ca triballat sa terra zughet una tzumba in s'ischina Etymon ltn. *gimbus Translations French bosse, saillie English hunch, protuberance Spanish joroba, saliente Italian gòbba, sporgènza, catòrzolo German Buckel, Auswuchs.

tzurúmba , nf: tzurúmbura Definition tretu chi essit, prus in artu, coment'e supesadu, a giúmburu Synonyms e antonyms fodhonca, giumbu, gobba, rumba, tzumba, tzúmburu Sentences abbàida sa carena issambenada, sos marcos biaitos, sas tzurumbas! ◊ s'abba fit riendhe in lascinzos e brinchitendhe in tzurumbas, giuru e crabuvigu ◊ sas tzurumbas de sos chercos Etymon srd. Translations French protubérance, bosse English bulge, hunch Spanish bulto Italian protuberanza, gòbba German Höcker, Buckel.