ciàru , agt, nm: claru,
craru,
giaru Definition
nau de colore, chi est pagu cotu o fintzes chi giaet unu pagu de lughe; nau de una chistione, de unu fatu, de una cosa, chi si biet bene meda o si connoschet e cumprendhet luego o s'intendhet bene distinta; foedhandho de logu, su craru est un'ispuntone de monte, unu tretu chi essit de prus e de ue faet a crarizare, abbaidare e bíere prus logu
Synonyms e antonyms
ladinu,
límpiu,
lúchidu,
iscrariatu,
nódinu
/
bica,
codhu 1,
incraradorza
| ctr.
cuadu,
iscurosu
Idioms
csn:
bogai, bogare sa cosa a c., a s'acrara = dare a ischire sa cosa; claru a bidha, claru a ponente = faci a bidha, faci a ponente; zúghere una cosa a c. = a ogru, de la poder bídere; in ciaru = a craru (ctr. a cua, a s'acua); a s'acrara = su ctr. de a s'acua, in manera chi si biat
Sentences
est una die crara: su logu si che podet bídere atesu meda ◊ zughet bestimenta de colore craru ma sériu ◊ issa portat is ogus unu pagu prus crarus de cussus de is sorris
2.
est craru che a s'ogru de su sole ◊ est craru che in pranta de manu ◊ mi at nadu peràulas ciaras e ladinas ◊ dae cussa bica si podet bídere su campu craru ◊ andat sa boxi insoru clara clara in su logu ◊ su dotori itzérriat sa mama e dhi narat craru e tundu ca su fillu no podiat sighiri aici
3.
sos contos de su sidhadu apustis sunt essidos in claru de lughe e fint sodhos furados! ◊ zúghelu a craru, su bestiàmine, no ti che lu furent! ◊ su chi possedis ndhe lu furas in ciaru e a s'acua ◊ is oberajos a cuadhu poderant a s'acrara su pannu
Surnames and Proverbs
smb:
Craru
Etymon
ltn.
clarus
Translations
French
clair,
connu
English
manifest
Spanish
claro
Italian
chiaro,
manifèsto
German
deutlich.
connótu , pps, agt, nm Definition
de connòschere; chi si connoschet, lu connoschent; sa cosa de o comente fit unu tempus / male chena connotu = chi no l'ant ischidu o pótidu connòschere, chi no ischint ite male est
Synonyms e antonyms
connóschidu
/
cdh. cunnotu
Sentences
bisonzu no ndhe at connotu e pro cussu no ndhe cussiderat ◊ dh'apu connotu de sa primu dí chi est benniu! ◊ cussa cosa l'apo sempre connota cue ◊ su piciochedhu in domu de sa bírdia at connotu fàmini e frius
2.
custa est zente connota, no bi at de timire
3.
s’órdini púbbricu fiat su de sa traditzioni, su connotu ◊ no ti bendhas su connotu!
Translations
French
connu
English
well-known
Spanish
conocido
Italian
conosciuto
German
bekannt.
nodídu, nódidu , agt: nodiu,
nódiu,
nóidu,
noriu,
nótitu,
notitu,
nótiu,
nudiu Definition
chi est connotu, famau, chi s'ischit; chi est de calidades bonas; su chi praghet de prus, su preferiu, istimau meda
Synonyms e antonyms
connotu,
distintu,
famadu,
noditzau
/
fentomadu,
nídidu,
signaladu
Idioms
csn:
die nódida = de festa; nodidu a totus = chi dhu scint totus; giúchere una cosa a nótitu = a notu, marcaresila, ammentàrela
Sentences
ciai est nodiu ca est unu bravu giòvunu ◊ custas sunt cosas nódias e sinnaladas ◊ cantant tzivilidades nótias a sos mannos bénnias dae mare e pérdias in caminu (N.Trunfio)
2.
no ti apo mai dadu unu fiore, mancu in die nodida pro ammentu ◊ sezis gasi acorrutadas pro calchi bonu maridu o calchi fizu nodidu? ◊ fut totu genti nodia ◊ prenda mia noria, chini ti at aciotau?!
Etymon
srd.
Translations
French
connu,
distingué,
préféré
English
well-known,
favourite,
valuable,
refined
Spanish
conocido,
preciado,
distinguido,
predilecto
Italian
nòto,
pregévole,
distinto,
predilètto
German
bekannt,
berühmt,
Lieblings…
scípidu, scípiu , pps, agt: ischípidu Definition
de sciri; nau de ccn., chi ischit meda, chi at istudiau
Synonyms e antonyms
addotrinadu,
ischidu,
istudiadu
/
connotu,
ciaru,
ladinu
2.
Antoni Sanna, professori de linguística sarda in s'universidadi de Castedhu, fiat scípiu de glotologia e filologia romanza
Translations
French
su,
érudit,
manifeste,
connu
English
known,
learned,
evident
Spanish
sabido,
culto,
resabido
Italian
saputo,
cólto,
palése,
risaputo
German
gewußt,
gebildet,
offenbar.