Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

afílu , avb Definition a filu: comente si tocat, comente andhat bene, a dovere, de sa manera giusta / essire afilu = bene, zustu, dritu Synonyms e antonyms adderetu, bene Sentences no ndhe faghet una afilu ◊ custa lepa seghendhe no bi andhat afilu Etymon srd. Translations French bien, comme il faut English well Spanish bien, debidamente Italian per bène German gut.

antiànnu , avb: antziannu Definition como duos annos, s'annu innanti de s'úrtimu annu passau Scientific Terminology tpc Etymon ltn. anteannum Translations French il y a deux ans English two years ago Spanish hace dos años, anteantaño Italian due anni fa German vor zwei Jahren.

azisàdu , agt Definition chi est fatu comente si depet, giustu, bene Translations French comme il faut English well-bred Spanish correcto Italian ammòdo German anständig.

cantecànte, cantecàntu , cng: catecantu Definition si biet ca…, est ladinu chi… : nau coment'e una cosa chi si lassat andhare, chi si cuncedit Synonyms e antonyms aposici, goregante, tantecantu Sentences cantecante, grista de carabbineri no ndhe zuches ◊ cantencante crediant chi a che picare sa bida a unu cristianu est a zocare: ma za lu sunt pacandhe! ◊ no timas a dare carchi cosa, si ndhe as: cantecantu lassamus totu inoghe! ◊ no ti fatas cosa: catecantu isco chie ses! ◊ mancari perriches, catecantu no lu bogas dai su surcu sou Etymon srd. Translations French il est évident English it is plain that… Spanish es evidente que Italian è evidènte che…, tanto… German es ist klar, daß.

coilàrza, coilàtza , nf, nm: cubilarja, cuilàglia, cuilàrgia, cuilarza, cuilarzu, cuilarxa, cuilarxu, cuilatza, cuilaxa, curiatza Definition tretu, logu inue totu a fúrriu si dhue faet o ant fatu acorru po bestiàmene, passiale, cuile, e fintzes sa mindha ue si ponet su cuile; logu alladamingiau, grassu ca dhue fut su cuile; coilarza est fintzes sa tana de su lèpere / fàghere cuilarza = pònnere bestiàmene a pàschere, a crocare, po ingrassare sa terra Synonyms e antonyms coibi, pastoritzale Sentences cue est logu de pastoriu e de cuilarzos ◊ nche colaiat su tempus pulindhe sa cubilarja ◊ no t'ispundas atesu de cuilarxa ca cussu ti bolit ispitzulai! ◊ eus fatu s'abbisita de is cuilarxus de sa cussòrgia Scientific Terminology pst Etymon srd. Translations French terrain où il y a des enceintes pour les animaux English corral Spanish terreno donde hay apriscos Italian terréno dóve insistono i recinti per il bestiame German Viehpferch.

comogòmo , avb Definition immoi immoi, calecunu minutu faet deasi pag'ora de no pòdere nàrrere tandho), ma fintzes própriu in custu momentu Synonyms e antonyms antoras, issara, maitotu, paghessora, tandhodandho Sentences nos namus peràulas mai nadas, nàschidas comogomo intro de su coro ◊ che est essidu comogomo: azummai faghiaizis paris isse essindhe e tue intrendhe ◊ comogomo fis rindhe e como ses pranghindhe: ello macu ses?! ◊ comogomo ses a mesudie e luego a sero! 2. l'apo connota sempre malàida, cussa fémina: comogomo at a sanare, issa!… Etymon srd. Translations French il y a un instant English just now Spanish hace poco Italian un àttimo fà, testé German jetzt gleich.

demèda , avb Definition de tempus, de ora meda, de meda tempus a custa parte Synonyms e antonyms daora Sentences demeda est chi l'aimus acontzu cussu traste… torra segadu est! Etymon srd. Translations French il y a beaucoup de temps English a long time ago Spanish desde mucho Italian da mólto tèmpo fa German längst, seit langer Zeit.

dinnànti, dinnàntis , avb Definition die innanti, die prima de una calesiògiat die, ma mescamente sa die innanti de gianteris, torrandho agoa cun is dies, tres a oe, chentza de contare oe: oe, deris, gianteris, dinnanti / dinnantis ariseru = gianteris Synonyms e antonyms | ctr. barigadu Sentences sos pisedhos sunt torrados a zogare prus inganidos de su dinnanti 2. in su giornali de dinnantis ariseru un'articulista at nau chi innòi cantànt is cantantis mannus Etymon srd. Translations French il y a trois jours English three days ago Spanish hace tres días Italian tre giórni fà German vor drei Tage.

ísce , prn: isse Definition prn. chi s'impreat po una tertza persona ómine / a, cun, de, in, pro, tra isse; iss'etotu = itl. égli stésso Synonyms e antonyms ísciu Sentences est intradu a créjia isce chin sa muzere ◊ isse benit cun megus ◊ so andhadu cun isse ◊ cudha cosa l'apo dada a isse andhe chi no l'as chérfida tue ◊ aficu b'at, in isse!…◊ iseta a isse ca a solu no ti abbales! ◊ pejus pro isse! ◊ male pro isse est, si faghet gai! ◊ custu triballu si l'at fatu isse etotu Surnames and Proverbs prb: chie no est bonu pro isse no est bonu pro sos àteros Etymon ltn. ipse Translations French il, lui English he, him, himself Spanish él, sí Italian égli, lui, sé German er, sich.

ísciu , prn: issu Definition prn. po persona ómine, sugetu e cumplementu Synonyms e antonyms isce Sentences zai dh'isco, no cherzo chi mi dh'imparet issu! ◊ bollu abbarrai cun issu ◊ fui pensandu de andai auba de issu ◊ custa est faina po issu ◊ is àturus no faint comente a issu ◊ bae a sa de issu e as a agatare su chi disizas ◊ de issu no ischio nudha ◊ inoghe cumandhat, ordinzat e faghet totu issu Etymon ltn. ipsu(m) Translations French il, lui English he Spanish él, sí Italian égli, lui German er.

ísse , prn: issu Definition prn. de 3ˆ persona sing. chi s'impreat po ómine o mascu: pl. issos, issus Idioms csn: a, de, cun, pro, tra isse; si ponet cun valore de "própiu gai, abberu": continu fit, isse! = est abarrau sempri de aici, a sa sighida, sentza de cambiamentu, sentza de alléviu; como siat, isse, chi… = intimore si…, e ita si!…; de issu = sou Sentences deo so andhadu, ma isse no bi est bénnidu ◊ nàralu a isse! ◊ pejus pro isse! ◊ beni chin issu! ◊ cherzo a isse, no a tie! ◊ custas cosas si las at pessadas tra isse 2. como siat, isse, puru, chi nos fetant pagare totu cussu!… Etymon ltn. ipse, ipsu(m) Translations French il English he, him Spanish él Italian égli, lui German er.

maretàre , vrb: ammaretae, maretzai Definition mòvere che is undhas de su mare Synonyms e antonyms marugliai Sentences su trigu est maretendhe ◊ bido sos fiores maretados ◊ maju bellu in sos campos laorados maretendhe presentat su laore Translations French flotter, il y a eu de la tempête ou la tempête a fait rage (v. imp.) English to be wavy Spanish olear, encresparse Italian fluttuare, mareggiare German wogen.