candeghinò , avb: chindeghinò,
chindichinò,
chindighinò,
cindechinò Definition
candu est chi no, si no est (no fut) deasi: de àtera manera, de àteru betu, in àteras cunditziones
Synonyms e antonyms
andeghinò,
assinuncas,
calechinò,
cantichinono,
chiscussu,
cidacheste,
dassinuncas,
deghinò,
diacussu,
indeghinou,
sindighinuncas,
sinono
Sentences
candu fui piciocona est ca sa minigonna no dh'iant ancora imbentada, candeghinò mi dh'ia posta ◊ in su tempus benidori custa mata at a donai frutu: chindeghinò ndi dh'apu a fai segai ◊ dhi fut abarrau su fragu bellu de sa linna, chindighinò no iat a èssi pòtziu suportai su fragu malu de sa pixi
Etymon
srd.
Translations
French
autrement
English
or
Spanish
si no,
en caso contrario,
de otra manera,
de otro modo
Italian
altriménti,
diversaménte
German
sonst.
caréi , avb Definition
ca ei, chi emmo: prus che àteru, unu chi ei nau cun prus fortza e sèmpere candho si dhue depet pònnere sa cng. ca
Synonyms e antonyms
aghei,
emmo
Sentences
dèu ia fatu sa conca carei ◊ bai carei! ◊ "carei! carei!", ma no ndi fais etotu!
Translations
French
mais oui!,
certes oui
English
yes!
Spanish
sí
Italian
si!
German
Ja!
desèi , avb: desesi (desèsi,
desési)
disesi Definition
de sesi: sentza s'agiudu de nemos, a solu (s'impreat cun css. persona e númeru: camino, caminas, caminat, caminamus, caminades, caminant desesi), chentza chi nesciunu si dh'apat cumandhau / lassare a unu desesi = lassàrelu istare, lassaidhu a pèrdiri
Synonyms e antonyms
isseissè,
passei,
peresè,
perisse
/
cdh. daparedhu
Sentences
no bastat ca su soli intrat desesi dh'as artziau s'aliotu puru! ◊ desesi si che isparant sos cannones!… (C.Buttu)◊ is cincuanta francus po su cínema mama mi dhus donàt desèi
2.
lassàelu desesi: no bos segheraes chi est nighedhu de cantu est cotu?! ◊ làssalos desesi: no los sigas a intriscare! ◊ làssami desesi, no so in chirca de zogos! ◊ cussa cosa la fato desesi, chentza chi mi fortzet neune
Etymon
srd.
Translations
French
spontanément
English
by oneself,
spontaneously
Spanish
de por si,
solo
Italian
da sé,
spontaneaménte
German
allein,
spontan.
éi , avb Definition
foedhu chi si narat coment'e po adduire a su chi narat o pedit s'àteru, a su chi pregontat: a bortas, contrapuntandho s'àteru chi negat, si faet acumpangiare a nono e candho si arrepitit faet eijei!
Synonyms e antonyms
eja,
emmo
| ctr.
nono
Idioms
csn:
dare, torrare su "Chi ei" a unu = bolli a maridu, nau de sa fémina chi arrespundit a s'ómini chi dh'at circada; ei chi est ei! = afirmassione assoluta chi no iscassedhat e ne fartat
Sentences
ei, za est gai! ◊ ei fatu apo! ◊ ei, benendi seus! ◊ eijei, betamindhe una tassa po como! ◊ bai ca ei!
2.
li ant dadu su "Chi ei!" e depet andhare a domo de sa fémina ◊ deo chi "Ei!" e isse chi "Nono!" fintzas chi che l'amus furriada in tegadia!…
3.
- no b'amus pane! - ei nono: bi ndh'at unu muntone! ◊ - no est abberu cussu! - ei nono: fàula si cheriat!
Etymon
srd.
Translations
French
oui
English
yes
Spanish
sí
Italian
sì
German
ja.
éja! , avb Definition
(a/c.: sa tónica /e/, cun totu chi inoghe giughet fatante sa vocale aperta /a/, si pronúnciat serrada coment'e naendho ei etotu)
Synonyms e antonyms
ei,
emmo,
sissa
| ctr.
nono
Sentences
eja, bi andho mancari no cherfas, puru! ◊ eja, sighi a bufai e bieus s'arrestu!…
2.
- Custu bellu triballu no l’as fatu tue? - Eja, deo! ◊ apo nadu chi eja: aite mi torras a dimandhare? ◊ eja, innòi acanta est, própriu asuta de ogus cosa tua!
Etymon
srd.
Translations
French
oui,
Monsieur,
c'est comme ça
English
yes,
sir
Spanish
si señor
Italian
sissignore!
German
jawohl.
èmmo, èmmu , avb Definition
foedhu po fàere a cumprèndhere s'adduimentu arrespondhendho a una pregonta, ma nau cun fortza o fintzes abbetiandho / torrare o dare su Chi emmo = torrai sceda nendi ca ei
Synonyms e antonyms
ei,
eja,
embo
| ctr.
nono
Sentences
l'apo nadu chi emmo ◊ si ti dant su "Chi emmo" cras ti pones in viàgiu ◊ emmo chi est gai! ◊ emmo, berus est!
2.
emmo, emmo, a mi che andho: no che abbarro prus cun bois, inoghe! ◊ emmo, emmo, comente cherzo deo fato!
Etymon
ltn.
immo
Translations
French
oui,
bien sûr
English
yes,
of course
Spanish
sí,
ciertamente
Italian
sì,
certaménte!
German
ja gewiß.
ísce , prn: isse Definition
prn. chi s'impreat po una tertza persona ómine / a, cun, de, in, pro, tra isse; iss'etotu = itl. égli stésso
Synonyms e antonyms
ísciu
Sentences
est intradu a créjia isce chin sa muzere ◊ isse benit cun megus ◊ so andhadu cun isse ◊ cudha cosa l'apo dada a isse andhe chi no l'as chérfida tue ◊ aficu b'at, in isse!…◊ iseta a isse ca a solu no ti abbales! ◊ pejus pro isse! ◊ male pro isse est, si faghet gai! ◊ custu triballu si l'at fatu isse etotu
Surnames and Proverbs
prb:
chie no est bonu pro isse no est bonu pro sos àteros
Etymon
ltn.
ipse
Translations
French
il,
lui
English
he,
him,
himself
Spanish
él,
sí
Italian
égli,
lui,
sé
German
er,
sich.
ísciu , prn: issu Definition
prn. po persona ómine, sugetu e cumplementu
Synonyms e antonyms
isce
Sentences
zai dh'isco, no cherzo chi mi dh'imparet issu! ◊ bollu abbarrai cun issu ◊ fui pensandu de andai auba de issu ◊ custa est faina po issu ◊ is àturus no faint comente a issu ◊ bae a sa de issu e as a agatare su chi disizas ◊ de issu no ischio nudha ◊ inoghe cumandhat, ordinzat e faghet totu issu
Etymon
ltn.
ipsu(m)
Translations
French
il,
lui
English
he
Spanish
él,
sí
Italian
égli,
lui
German
er.
mediài 1 , vrb Definition
essire coment'e médios, pigaos a machiore, fora de sèi, pèrdere is sentidos
Synonyms e antonyms
irmedhighinare,
ismemoriai
Etymon
srd.
Translations
French
être hors de soi
English
to be beside oneself
Spanish
estar fuera de sí
Italian
èssere fuòri di sé
German
außer sich sein.
perísse , avb Definition
chentza s'agiudu de nemos, a solu, de manu cosa sua, de ditu suo: s'impreat cun is prep. a, dae, de, e fintzes coment'e un'agt. / lassare a unu a p. = lassare desesi, lassare istare chentza dhu cricare
Synonyms e antonyms
desei,
passei
/
cdh. daparedhu
Sentences
cheriat iscobèrrere sas cosas dai perisse ◊ sa curiosidade si castigat de perissa matessi ◊ si l'atzendheit su fogu de perisse ◊ onzi astru rodat a perisse
2.
no ingendrat sa fémina perissa, ne podet betza torrare a pitzinna! (Còntene)
Etymon
srd.
Translations
French
spontanément
English
spontaneously
Spanish
por sí mismo,
por sí solo
Italian
da sé,
spontaneaménte
German
von selbst,
spontan.
se , prn: sèi 1,
sèis,
sene,
sese,
sesi Definition
prn. de 3ˆ p., ma nau fintzes de 1ˆ e sèmpere impreau cun prepositzione, a cmpl. (cun vrb. si narat sèmpere si)
Idioms
csn:
a sene matessi = a isse etotu, a sèi; cun sèi; dae sene, de intr'e sèi suu = desesi, de sèi, de sèi etotu, de sèi sua, de sèi sú, de sèi miu, de sèi tú, de sèi insoru, a sèi miu = itl. spontaneaménte; in sèi, in se, in se issoro, in se mia; èssere foras de sesi = issentindhe, irbariendhe, ammachiau; po sèi, tra sèi; intr'a sèi miu, tra sèi miu, tuu, de sèi miu; in sèi miu, in se mia; nàrriri sèi sèi = nàrrere tra isse; bogai a unu foras de sèi = bogare de su mundhu; torrare in sesi = atuare, sapíresi (prus che àteru apustis de unu dimaju, de ammachiadura e gai); èssere, no èssere in se, in sèi = atuare, no atuare, èssere fora de se; cantada de sèi = a gara de improvisadores, a sa campidanesa
Sentences
fiat unu fariseu prenu de bentu, cuntentu de s'importàntzia chi si donàt de sèi ◊ si n'abbitzaiat dae sene matessi de sos males chi li voliaiat su vinu ◊ de sèi miu imparu de prus ◊ fit ammorgodhau in su pessare suo e candho est torrau in sesi s'est sapiu de sa pupa chi si li fit parada in dainantis ◊ "Nosus seus bècius!", si fiat fata intr'e sèi ◊ dhu portat asuba de sèi ◊ issa fiat bella de sèi ◊ fit foras de sèi de su dolore ◊ fit torrandhe in sesi dae cussu pessare chi non lu dassabat in pasu ◊ candu non ti biu no mi potzu in sèi miu reposai ◊ issos in se issoro ant nau: Feus una festa a sos izazos ◊ ita fait s'ómini su no èssi in sèi: non bollint crei chi bínciat su binu! (R.Murgia Pani)◊ dèu narau sèmpiri in sèi miu: Nerit sa genti su chi bolit nai! (Nieddu)◊ a sèi miu etotu mi fia pentzau
Etymon
ltn.
se
Translations
French
se,
lui,
elle,
soi
English
oneself
Spanish
sí
Italian
sé
German
sich.
si , cng Definition
cng. ipotética, sa chi serbit po fàere cumprèndhere comente una cosa dipendhet de un'àtera, faet ca si ndhe faet o dhue ndh'at un'àtera, su chi si narat cun su períudu ipotéticu; s'impreat impare cun s'avb. no fintzes po pònnere paragones cun significau de meda méngius, meda peus, de prus; a bortas s'impreat bolendho isperare chi una cosa, de tímere, no siat abberu, o fintzes po unu disígiu (coment'e una parte de períudu ipotéticu, sa pròtasi, cosa chi su sardu ponet cun indicativu imperfetu, o fintzes presente, e s'itl. cun cong. imperfetu), o fintzes coment'e dimandha indireta
Synonyms e antonyms
chi,
ci 2
Sentences
si funt bèni fatas, is cosas gei durant ◊ si mi faghes custa faina ti dao tantu ◊ si zughes origras, iscurta! ◊ si est chi andhas a Vienna bàtimi bellos pannos! ◊ si fait, de aici est mellus ◊ si ses marranu, beni e tòcami! ◊ si bolis, gei dhu podis ◊ si as de fàghere, proa a ti acurtziare, ca oe mi connosches! ◊ si faghiat, andhaimus cras etotu a che agabbare sa faina
2.
si no che gai ndhe tenzo, de líbberos!…◊ si no chei cussa ndhe at fatu, annadas de sicore!…◊ si no che isse bi ndhe at, de ómines bonos!
3.
ih, odheu, si fit abberu?!…◊ si lu faghiat de annuare e pròere, tambene!…◊ si fis andhadu, como, a su cumandhu, ca est ora?!…◊ aite no la leas cun ambas manos cussa cosa, si ti podet rúere?!◊ ih, si bint una cosa!…◊ est a ti nàrrere si tue andhas a mi la dimandhare!◊ bàdia tue si potes leare sentore! ◊ zeo mi informo si a bidha b'at arribbau cosa gasi ◊ pómpio si b'est s'autista ca at a èssere ispetendhe
Etymon
ltn.
si
Translations
French
si
English
if
Spanish
si
Italian
se
German
falls,
wenn,
ob.
si 3 , prn Definition
prn. de 3ˆ pers. sing. (in log. = bi, a isse, a issa, ma fintzes si) e pl. (= log. lis, a issos, a issas, s'unu a s'àteru) impreau a cumplementu indiretu, e 'diretu' puru o cmpl. ogetu in verbos rfl. e po assimbígiu fintzes cun vrb. pronominale; a bortas tenet unu significau de cumbénia, de favore (vantàgiu), o fintzes de dannu (discumbénia), s'impreat puru cun significau passivu (si passivante) chentza unu sugetu precisu e forma vrbl. de 3ˆpers.; si manígiat coment'e prn. de arrispetu (in camp.) po una persona manna, o de importu, o chi no si connoschet (log. = a bois, bos)/ a/c. a logos, candho est postu a úrtimu impare cun su verbu, che dhu fúrriant a sia, sidha; a bortas est impreau impare cun su prn. mi cun vrb. pronominale e si ponet innanti de cust'àteru: su sàmbene si mi sicat in sas venas ◊ canno si mi nch'istutant totu sas luchedhas, tue ispinghe su butonedhu! ◊ in conca mia si mi poniat in bia unu dúbbiu ◊ su mossu si mi frimmaiat in bula a nodu
Synonyms e antonyms
bi,
dhi,
lis
Sentences
indiretu: candho màsciu e fémina restaiant ammajados si lu naraiant cun sos ojos (E.Giordano)◊ si dhu fatzu dèu, a mammai, custu trabballu ◊ narasidhu, a fradi tuu, a benni! ◊ donasidha a fillus tuus custa cosa! ◊ donasidhu su dinai, candu benint a circai po sa festa! ◊ s'annomíngiu si dh'iat postu s'amigu etotu ◊ a su capitanu su piachere si l’aiat pediu su zenerale
2.
diretu: cras si bidimos! ◊ tra frades e sorres no sunt e no si faedhant ◊ sunt sempre a briga: no si podent bídere! ◊ tra fradis e sorris si agiudant apari ◊ sos àinos si ratant paribari ◊ ant brigadu e si sunt mazados puru ◊ innantis si est imbrutadu e apustis si est samunadu ◊ cussu a nosu s'istimat tropu ◊ bantaxeri, si abantat po dónnia cosa! ◊ cussus si funt arricaus ◊ su pipiu s'istrúpiat cun cussa cosa! ◊ no si connoscheus ma su chi contat est s'istima
3.
pronominale: bosatrus si crieis chi andat bèni meda? ◊ bosatrus si pentzais in pratza cun custus itzérrius! ◊ si est drommidu, si est torradu a pessare, si ch'est bortuladu, si creit tropu, s'impessat mannu ◊ si ndi funt iscidaus ◊ candho s'istracat si pasat ◊ a si ndh'irbulat de prànghere!…◊ a su tzocu si sunt totu assuconados ◊ si funt pisciaus de s'arrisu ◊ si ch'est abbadherigadu de su prantu ◊ sos fiores si che sunt sicos ◊ si sunt dispedidos e si che sunt andhados ◊ no si sunt ammentados prus de nudha ◊ fint totugantos abbaidendhesilu, su fogu, ma no si ndhe moiat unu a che lu bochire ◊ custa cosa debbiledha si segat ◊ tziu Francischinu s'est mortu
4.
pavore/dannu: su pitzinnu si at segadu unu pódhighe ◊ cussu istrossa si at pistu s'ungra a martedhu ◊ fradi tuu si at comporau una camisa noa ◊ essint introidha e si faghent unu ziru ◊ si ant fatu una bella divertida ◊ nàrali a mamma tua a si la lassare, custa cosa! ◊ sa peta si l'ant cota e manigada ◊ sos puzones si che sunt manighendhe sa ua ◊ su chi li daes si leat ◊ si funt impobidhaus de is benis nostrus
5.
passivu: cussu bi est de fàghere e cussu si faghet ◊ si cussa cosa nos bisonzat si còmporat! ◊ sos trastes si sestant e si cosint ◊ in sos tzilleris si bi bufaiat binu de propiedade ◊ si biriat fatu fatu ca Bobore pasciat in sa bidha de Franciscu
6.
impersonale: innòi si bivit mali ◊ in cue si b'istat bene ◊ comente si narat candho si abbojat a unu? ◊ candho si retzit un'azudu si narat "A bos lu torrare in cosas de bonu!"◊ nara, piciochedhu, aici si fait cun genti manna?! ◊ gai no si narat! ◊ no s'iscóbiat mai! ◊ no si apitat, no si pedit! ◊ in duas dies no si li faghet a finire su triballu ◊ si tirat a innantis! ◊ no si colat in sos binàrios! ◊ inoghe no si fumat! ◊ si contat de unu pastore chi furint morindhodhi is brebès…
7.
rispetu: si dhu nau dèu, a fustei, ca est aici! ◊ setzassí, su maistu! ◊ su dotori, no si dha pighit chi no dh'apu postu in menti! ◊ bengat, tzi'Antoni: si pighit a bufai!
8.
figuraisia ca sa genti no si arregordat mancu comenti fiat s'àcua de prúniu
9.
ite si siat chi fetas, faghe! ◊ sa nosta no est ne mellus e ne peus de ita si siat àtera língua
Etymon
ltn.
sibi, se
Translations
French
se,
lui,
elles,
eux,
soi
English
oneself
Spanish
se,
sí
Italian
si,
se
German
sich.
sinòno , avb Definition
(si nono) de àtera manera, de àteru betu, in àteras cunditziones: méngius a iscríere sinono po chi siat prus craru su chi si bolet nàrrere: si no nos amus a frimmare pro sempre est diferente de sinono nos amus a frimmare pro sempre, sa prima balet bastus chi no nos frimmemus, s'àtera si no faghimus goi nos amus a…; in itl. fintzas in alternativa
Synonyms e antonyms
aghinunca,
calechinò,
cancinò,
cantichinono,
chidecosè,
chinono,
chiscussu,
cidacheste,
deghinò,
diacussu,
sinoncas,
tecussei
Idioms
csn:
e ca sinono!… = zenia de nada chi afortit su chi si est nadu innantis annunghindhe carchi motivu de prus; o sinono = o fintzas; ello sinono? = est ladinu chi…, andhat desesi chi…
Sentences
tocat chi bi andhes tue, sinono no ti pagant ◊ Antoni at giutu fiancos, sinono bi ndh'aiat de s'ispèrdere! (G.Ruju)◊ a chistionare cun sos cumpanzedhos no si podiat, chi sinono su chi no beniat a conca a s'unu fossis fit bénnidu a conca a s'àteru
2.
e ca sinono, ite mastru malu podiat èssere pro mazare?!… a mazare si mazat pro su bene…◊ in iscola chentza mastru no si podiat imparare, e ca sinono, sa muta za fit de nos fidare in iscola solos: totu aimus bortuladu!
3.
li narant una cosa, o sinono un'àtera ◊ fato goi: e sinono ite poto fàghere?
Etymon
srd.
Translations
French
autrement
English
otherwise
Spanish
si no
Italian
altriménti,
diversaménte
German
sonst.