bacadíbu , agt, nm: bacatiu,
bagadiu,
bagariu,
vacadivu Definition
chi est líbberu de impícios de trebballu, chi no si trebballat; si narat de su bestiàmene chi no at angiau, de persona chi no si est cojuada; die nódida, de festa
Synonyms e antonyms
laghinza
/
bachianu,
irgaitzu,
solteri
| ctr.
madricau
/
cojadu
/
faturivu
Sentences
pòrtalu sempre a s'imbesse si cheres chi duret meda, si no est die bagadia (P.Pisurzi)◊ si ponias mente a mie lu tias portare in sas dies bagadias, cussu pinzos ◊ chie l'isposat si dúbbiu apena bi at chi siat de ratza bagantia? (S.Casu)
2.
su serbidori càstiat su bagadiu, su meri portat is brebeis angiadas ◊ su pastoredhu est pascendi su bagadiu ◊ su cuíndixi in bidha est sa festa de is bagadios
3.
is fillas dhas tenit totu bagadias ◊ issu est arricu, ma est abarrau bagadiu
4.
in sos bagadios, cun sos cumpagnos de iscola andhaio a linna ◊ sos bagadios, custos zòvanos andhant a cantare
Etymon
ltn.
vacantivus
Translations
French
stérile,
célibataire,
fête
English
barren,
single,
festivity
Spanish
estéril,
soltero,
fiesta
Italian
stèrile,
cèlibe,
festività
German
unfruchtbar,
steril,
Ledige,
Feiertag.
bacantía , nf Definition
baca, brebè chi no àngiat
Etymon
ltn.
vacantiva
Translations
French
stérile
English
barren
Spanish
machorro
Italian
stèrile
German
Unfruchtbare.
cuscusòni 1 , nm Definition
una genia de erba
Scientific Terminology
rba, Anisantha sterilis
Translations
French
brome stérile
English
barren brome
Spanish
bromo estéril
Italian
forasacco
German
Ackertrespe,
Taube Trespe.
sciúgu , agt, nm: asciugu*,
isciucu Definition
chi o cosa chi no portat abba a fora, o chi ndhe portat tropu paga / cadàsciu, portafógliu sciugu = chi no dhoi at nudha, chentza de dinai
Synonyms e antonyms
adustu,
àrridu,
asciutau,
asciutu,
sicu
| ctr.
ifustu,
inciustu
Sentences
in cussu logu sciugu aundi no nc'est miza po podi bufai si morit de su sidi ◊ candu unu tenit sidi est sciugu sciugu ◊ mi seu pràndidu a pani sciugu ◊ cun custa temporada de sciutori su sartu sciugu pigat fogu ◊ donamí àcua, seu sciuga coment'e un'arrogu de ortigu!◊ mammai dhi donàt sa tita, a su pipiu, ma lati no ndi calàt, fiat sciuga che sa linna!
2.
ca ses isciundendi in su sciugu! ◊ is crabitus si crocant in su sciugu
Translations
French
aride
English
barren
Spanish
árido
Italian
àrido
German
trocken.
sicàdu , pps, agt: sicau,
sigau Definition
de sicare
Synonyms e antonyms
sicu
2.
toca, immoi donamí a bufai ca portu sa buca e su gúturu sicaus che sa linna! ◊ ita annada de caristia: su logu est totu sicau!
Translations
French
séché,
desseché
English
barren,
dried (up)
Spanish
seco
Italian
seccato,
disseccato,
inaridito
German
getrocknet,
ausgetrocknet,
ausgedörrt.
trajàdu , agt Definition
chi est sicau àrridu
Synonyms e antonyms
bídrinu,
chídrinu
Sentences
semus in tríulas e sa pastura est totu sica trajada
Translations
French
très sec et aride
English
very barren
Spanish
muy árido
Italian
estremaménte àrido e sécco
German
sehr trocken.