arrealía , nf: arrialia,
realia Definition
a realia: su èssere contràriu, su dha tènnere contr'a calecuna cosa o cun ccn.
Synonyms e antonyms
aburia
/
prima
/
disamistade,
inimigànscia
2.
de cudhu poveritu n’aia prus làstima chi non arrealia
Etymon
itl.
rivale
Translations
French
contrariété
English
strong dislike,
peevishness
Spanish
desavenencia
Italian
contrarietà,
inimicìzia,
corrùccio
German
Widerstreit,
Feindschaft,
Ärger.
crébidu , nm Definition
dispraxere mannu, de ndh'èssere crepandho
Synonyms e antonyms
cherpu,
crebacoro
Etymon
srd.
Translations
French
véritable dégoût
English
strong dislike
Spanish
disgusto fuerte
Italian
fòrte disgusto
German
Ekel.
desaggradèssiri , vrb: disaggradèssere,
disaggradèssiri Definition
no ndhe àere praxere de una cosa, immentigare unu praxere, unu bene chi at fatu àtere, fàere s'isconnóschidu, èssere discannotu
Synonyms e antonyms
disconnòschere,
dispiàchere
| ctr.
aggradare
Etymon
spn.
Translations
French
ne pas agréer
English
to dislike,
to behave ungratefully
Spanish
desagradecer
Italian
sgradire,
dimostrarsi ingrato
German
übel aufnehmen,
undankbar sein.
disaggradài, disaggradàre , vrb Synonyms e antonyms
dispiàchere
| ctr.
acaressire,
aggradèssere
Translations
French
ne pas agréer
English
to dislike
Spanish
desagradecer
Italian
sgradire
German
übel aufnehmen.
dispiàchere , vrb: dispiàghere,
displàxiri,
dispràgere,
dispràgiri,
dispràsere,
dispràxere,
dispraxi Definition
provare o fàere provare in s'ànimu una genia de sufrimentu po calecuna cosa de male o de dannu o cosa chi no andhat comente si iat a bòllere / pps. dispràsiu, dispràgiu
Synonyms e antonyms
desaggradèssiri,
indipetire
| ctr.
allegrare,
piàchere,
prexai
Sentences
mi dispiaghet ca no ti poto acuntentare, sinono cun totu su coro l'aia fatu! ◊ custu mi dispraset a dhu nàrrede ◊ sa tzia si fiat dispràsia meda ◊ mi disprajet, non potzo! ◊ ca mi ant contau un'ateruna cosa, m'iat a dispragi po esse beru!◊ mischinu, mi dispiachet pro isse!
Translations
French
regretter
English
to dislike
Spanish
desagradar,
disgustar,
dolerse
Italian
dispiacére
German
leid tun,
betrüben.
gelài 1, gelàre , vrb: zelare Definition
àere, pònnere o sentire gelu, regelu contras a unu o calecuna cosa / g. male a unu = no piàghere; pro chi eo male ti gele = mancari no ti piaga
Sentences
fustei puru est istróllica, no s'iscít a chini istimat e a chini gelat: cussas puru funt fillas! ◊ "m'istimat, mi gelat" funt is fuedhus chi narant ispollendi unu frori po biri comenti arresurtat…
Etymon
itl.
gelare
Translations
French
avoir de l'aversion contre qqn.,
antipathie
English
to feel a strong dislike
Spanish
sentir antipatía
Italian
sentire avversióne,
antipatìa,
detestare
German
gefroren,
eisig,
Eis.
nóscu , nm Definition
genia de sentidu, ifadu o gana lègia contr'a calecuna cosa chi no praghet o chi no si bolet
Synonyms e antonyms
aburia,
afàstiu,
àscamu,
coscu,
dilgéniu,
gheléstia,
grisu,
ischifu
Sentences
chi tui dha istimas de coru, no timas su noscu de chini no bollit! ◊ fut de diora chi connada mia teniat unu noscu contras a is sorris mias
Translations
French
aversion,
répugnance,
antipathie
English
dislike,
loathing
Spanish
aversión,
repugnancia
Italian
avversióne,
ripugnanza,
antipatìa
German
Abneigung.
tíca , nf Definition
genia de sentidu malu contr'a ccn.
Synonyms e antonyms
tírria
Idioms
csn:
pònniri o tènniri t. a unu = leàrelu a mal'ogru, ficàreli ódiu; ghetai t. a ccn cosa = arripítiri unu cumportamentu, una manera de nàrriri o de fai; giàiri t. a unu = adduire a su chi cheret unu, mustràresi de acordu
2.
immoi dhi at ghetau tica a narri cussu fuedhu e no dh'acabbat prus!
Surnames and Proverbs
smb:
Ticca
Translations
French
ennui,
antipathie
English
dislike
Spanish
antipatia
Italian
ùggia,
antipatia
German
Abneigung.
tírria , nf: (sa t. = nr. satírria)
tírriu 1 Definition
genia de sentidu malu contra a s'àteru, coment'e de ódiu, a dispetu
Synonyms e antonyms
ascru,
imbídia,
malàstiu
/
corconu
| ctr.
istima
Idioms
csn:
ghetai t. a unu = ficare ódiu; èssiri a t. de pari = unu contras a s'àteru a chie ndhe podet fàghere de prus, de dirbetos, coment'e zente chi no si podet bídere; tènniri t. a ccn. = no lu poder bídere tichedhu; pònnere sas tírrias a unu = bogaidhu in bregúngia, desdorai
Sentences
medas funt impastaus de tírria chi no fait a dhu crei! ◊ galiotos sunt tessendhe tírrias e brigas isfoghendhe sos ódios tzotzidos ◊ funt currendi in tírria e a trivas cun is pretocaus! ◊ cussu est tírriu chi sentit, no est atru!
Surnames and Proverbs
smb:
Tirria
Etymon
spn.
Translations
French
rancune,
perfidie,
antipathie
English
rancour,
dislike,
perfidy
Spanish
tirria
Italian
àstio,
perfìdia,
antipatìa
German
Groll,
Heimtücke,
Abneigeung.