balvàtu , nm: alvatu,
barbatu,
barvatu,
brabatu Definition
una prima aradura, prus che àteru in terra annigrina, a manera chi, candho si prenet, sa terra siat prus fàcile a dha trebballare
Synonyms e antonyms
abbalvatadura,
varvatonzu
/
cdh. balbatu
Sentences
che massaju, chi rútiu e lanzu barvatu at bortuladu a die intreu, de su sole bramaiat s'ocasu
Scientific Terminology
mssr.
Etymon
ltn.
vervactum
Translations
French
verdage
English
green manure
Spanish
abono en verde
Italian
sovèscio
German
Gründüngung.
bídre , agt, nm: birde,
bilde,
bildi,
birdi,
virde Definition
genia de colore, su de s'erba, de is fògias friscas de is matas, de su frutuàriu cruo: si narat fintzes de linna segada de pagu, chentza sicada
Synonyms e antonyms
friscu 1
| ctr.
sicadu,
sicu
Idioms
csn:
birde meru, birde porrale/forrale, birdi che narba; picàresi sos birdes = istare in ziru, leàresi su logu; cadhos birdes = cadhos fatos a pessamentu (chi no si ndhe agatat in logu); no bastare ne birde e ne sicu = no bastai nudha, consumai totu, tropu; èssere birde (nadu de zente) = giòvunu
Sentences
in beranu su logu est birde: in istiu inoghe est totu sicu ◊ su trigu no ndhe cheret messadu birde ◊ ti fàciu furriai birdi che sa modhici! ◊ sa linna birde est mala a tènnere
2.
est birdi che feli ◊ a s'istrubberi no li bastat ne birde e ne sicu
3.
pitzoca remonia, no est de cussas chi si picant sos birdes: in ziru no l'addóbias mai ◊ si picabat sos birdes pro andhare a cucuja ◊ babbu candho fiat birde fiat líeru che canna
Surnames and Proverbs
smb:
Birde, (b)Irde
Scientific Terminology
clr
Etymon
ltn.
vir(i)de
Translations
French
vert
English
green
Spanish
verde
Italian
vérde
German
grün,
Grün.
bildòre , nm Definition
su èssere birde de unu logu, de una cosa
Synonyms e antonyms
birdesa
Sentences
si distinghiat tra chercos ingroghidos e su friscu bildore de su lidone
Etymon
srd.
Translations
French
verdeur
English
green
Spanish
verdor
Italian
verdézza
German
Grünsein,
Grün.
cucúja , nf: cucuza Definition
sa méndhula candho est pitichedha, cun su chiu apenas ingendrau e a corgiolu modhe modhe; a logos dhu narant a sa síndria
Synonyms e antonyms
cucusa,
cucuta 1,
mendhuledhu,
mendhulita
Sentences
chie si che lu màndhigat a cucuja no ndhe at a méndhula ◊ si picabat sos birdes, in beranu, pro andhare a cucuja ◊ est límpia che chibu de cucuja
Scientific Terminology
rbr
Etymon
srd.
Translations
French
amande fraîche très tendre
English
green almond
Spanish
almendra pequeña
Italian
càtera
German
frühzeitige Mandel.
imbidrigài , vrb: imbirdigai,
imbirdigari Definition
essire o fàere de colore bidre, nau fintzes de unu candho si arrennegat a meda, incerare po fele, de su tzacu
Synonyms e antonyms
imbirdare,
imbirdillai,
imbirdire
Sentences
pentzu a su tempus chi currit, a s'imbirdigai e ingroghí de is istagionis
2.
bastat, sigaus a nai, ca no mi bollu imbidrigai!
Etymon
srd.
Translations
French
verdir
English
to turn green
Spanish
verdear
Italian
inverdire
German
grün machen.
imbirdadúra , nf Definition
su imbirdare, su si fàere de colore birde
Etymon
srd.
Translations
French
reverdissement
English
becoming green again
Spanish
reverdecimiento
Italian
rinverdiménto
German
wieder Grünen.
imbirdèssi, imbirdèssiri , vrb Definition
essire de colore bidre, nau de su logu, naschire erba, prènnere de erba
Synonyms e antonyms
imbidrigai,
imbirdire
Etymon
spn.
Translations
French
reverdir
English
to make green again
Spanish
reverdecer
Italian
rinverdire
German
wieder grün machen.
mongèta , nf: monzeta,
mungeta Definition
genia de tzintzigorru in colore de castàngia (ma a papu niedhu), piticu, chi in s'istade s'interrat e tupat cun d-unu pigighedhu biancu càndhidu: si narat m. candu si arregollet giai essiu a pàschere / mungeta pei de molenti = tzintzigorru mannu
Synonyms e antonyms
croghedha 1,
monza 1,
tapada 1
Sentences
sos cundhutos che tilíngias iscaint sizillèndheche sa morte che monzeta ◊ bai a arregolli tapadas e mungetas! ◊ chini non portat agulla non papat mungetas ◊ est essidu a chilcare monzeta ◊ mungetas pei de molenti in cussas terras dhoi nd’at medas
Scientific Terminology
crp, helix aperta
Etymon
ctl.
mongeta.
Translations
English
green garden snail
Italian
chiòcciola,
monachèlla
German
Grunzschnecke.