Abbreviations Legenda | Symbols Legend

balvàtu , nm: alvatu, barbatu, barvatu, brabatu Definition una prima aradura, prus che àteru in terra annigrina, a manera chi, candho si prenet, sa terra siat prus fàcile a dha trebballare Synonyms e antonyms abbalvatadura, varvatonzu / cdh. balbatu Sentences che massaju, chi rútiu e lanzu barvatu at bortuladu a die intreu, de su sole bramaiat s'ocasu Scientific Terminology mssr. Etymon ltn. vervactum Translations French verdage English green manure Spanish abono en verde Italian sovèscio German Gründüngung.

barbatàre , vrb: abbalvatare, barvatare, brabatai 1, brabatari, varvatare Definition arare sa terra sa primu borta, pruschetotu in beranu, a manera de dha cumenciare a aprontare po s'atóngiu (e púdrigat s'erba) Synonyms e antonyms iscolturare Sentences seu brabatendi su cungiau, cida chi benit Scientific Terminology mssr Etymon srd. Translations French premier labourage au printemps English to plough in Spanish abonar en verde Italian sovesciare German einackern.

bídre , agt, nm: birde, bilde, bildi, birdi, virde Definition genia de colore, su de s'erba, de is fògias friscas de is matas, de su frutuàriu cruo: si narat fintzes de linna segada de pagu, chentza sicada Synonyms e antonyms friscu 1 | ctr. sicadu, sicu Idioms csn: birde meru, birde porrale/forrale, birdi che narba; picàresi sos birdes = istare in ziru, leàresi su logu; cadhos birdes = cadhos fatos a pessamentu (chi no si ndhe agatat in logu); no bastare ne birde e ne sicu = no bastai nudha, consumai totu, tropu; èssere birde (nadu de zente) = giòvunu Sentences in beranu su logu est birde: in istiu inoghe est totu sicu ◊ su trigu no ndhe cheret messadu birde ◊ ti fàciu furriai birdi che sa modhici! ◊ sa linna birde est mala a tènnere 2. est birdi che feli ◊ a s'istrubberi no li bastat ne birde e ne sicu 3. pitzoca remonia, no est de cussas chi si picant sos birdes: in ziru no l'addóbias mai ◊ si picabat sos birdes pro andhare a cucuja ◊ babbu candho fiat birde fiat líeru che canna Surnames and Proverbs smb: Birde, (b)Irde Scientific Terminology clr Etymon ltn. vir(i)de Translations French vert English green Spanish verde Italian vérde German grün, Grün.

chélviu , agt: chelvu 1, cherfu, chérviu, chervu, chevu, crefu, crevu Definition nau de unos cantu frutuàrios, chi no funt lómpios, chi no funt fatos, no funt ancora de papare: de àteros frutos si narat chi funt cruos, agros / pira cherfa, superba cherfa, pirastru cherfu Synonyms e antonyms abru 1, aghervu*, cruatzinu, cruenale, iscrefu | ctr. fatu, lómpidu Sentences bodhide pirastru, ma mih chi no siat crefu! ◊ est un'àrbure isfozada chi perdet su frutu ancora chevu ◊ nachi est birde sa mela, candho est chelva ◊ fit tzicullitendhe che aéschidu dai pira cherva ◊ frutuàriu cherfu ponet in bula ◊ sa frúture cherva acórriat Translations French vert (qui n'est pas mûr) English unripe Spanish verde Italian acèrbo German unreif.

crú, crúa , agt, nm: crudu, cruo, cruu, cudru Definition nau de cosa de còere, chi no est cotu, chi sa cotura no dh'at ammodhigau; nau segundhu su frutu chi càmbiat colore, chi no est lómpiu, no est ancora bonu de papare; sabore aghedu, de cosa crua; nau de terra, chi no est trebballada, no est prena Synonyms e antonyms chélviu, cruatzinu | ctr. cotu, fatu, lómpidu Idioms csn: crú pisai = crú deretu, cotu in nudha; crudu mamale, enali = argu, cherfu, chi no est lómpidu; pedhe crua = chi no est contzada; binu crú = chi no li ant dadu incubonadura, chi est fatu e cracau; terra, terrenu crua = chentza triballadu, annigrinu; mata crua = candho no est frutendhe, in tempus de pasu, irfozada Sentences sa ua crua est agra ◊ sa figu crua est su crabione ◊ cussu péssiu est crua ◊ is cruguxonis cruus assentadhus in sa crobedha!◊ no apu digeriu cussa tuninedha crua ◊ custu cogone fit cudru a intro e tostu a fora ◊ de pellitzas bi ndhe aiat cotas e cudras ◊ custa cosa est prus crua chi no cota 2. segundu is mexinas bollint ghetadas a mata crua, candu sa mata est sciollara ◊ càstia custas terras totu trabballadas, e anch'e nosu giai totu terra crua! 3. custu binu tenet su crú ca no li ant dadu incubonadura Surnames and Proverbs smb: Crudu Etymon ltn. crudus Translations French cru, vert English uncooked, harsh Spanish crudo, verde Italian crudo, acèrbo German roh, unreif.

cruàncinu, cruànciu, cruàngiu, cruàntzinu, cruàntzu , agt Definition nau de frutuàriu, chi est pagu cotu Synonyms e antonyms cruatzu, cruàxini, crudonzu, cruinciolu / cdh. crudànciu Etymon srd. Translations French un peu vert (pas mûr) English a little harsh Spanish un poco verde Italian acerbétto German etwas unreif.

tzacatzàca , nm Definition erba de sonajolus, de tzocu (faet su frore coment'e unu fodhitu chi faet a iscopiare) Synonyms e antonyms capriuledhu, crabiedhu, erbasonajola, sonagiolos, tapicedhu Scientific Terminology rba, Silene vulgaris Etymon srd. Translations French claquet, craquette English crackers Spanish velleta verde Italian strìgoli German Taubenkropfleimkraut.

«« Search again