aghérvu , agt Definition
nau de frutuàriu, chi no est lómpiu, chi no est fatu, no est ancora de papare; nau de ccn., chi est tropu piticu
Synonyms e antonyms
crú,
chélviu
| ctr.
lómpidu
2.
ant dadu in pastu a sa brutalidade sa fiza agherva, ancora criadura
Etymon
ltn.
acerbus
Translations
French
vert
English
unripe
Spanish
inmaduro
Italian
immaturo
German
unreif.
agratzàdu , agt: agritzadu Definition
chi tenet su gustu chi si leat in sa limba coment’e de frutuàriu cruo, aghedu; nau de frutuàriu, chi no est lómpiu, no est cotu
Synonyms e antonyms
acru,
agrítinu,
cruatzinu
Scientific Terminology
sbr
Etymon
srd.
Translations
French
aigre,
âcre,
vert
English
acrid,
unripe
Spanish
acerbo,
áspero
Italian
acre,
acèrbo
German
sauer.
agrestínu , agt, nm: arestinu Definition
chi tenet sabore de agreste, chi est pagu druche, aghedu / èssere, fàghere a s'arestinu = che is animales
Synonyms e antonyms
acronzu,
agritu
Scientific Terminology
sbr
Etymon
srd.
Translations
French
aigre,
acidulé,
aigrelet
English
sour,
unripe,
sourish
Spanish
áspero,
agrio
Italian
aspro,
acèrbo,
agrigno
German
sauer,
säuerlich.
chélviu , agt: chelvu 1,
cherfu,
chérviu,
chervu,
chevu,
crefu,
crevu Definition
nau de unos cantu frutuàrios, chi no funt lómpios, chi no funt fatos, no funt ancora de papare: de àteros frutos si narat chi funt cruos, agros / pira cherfa, superba cherfa, pirastru cherfu
Synonyms e antonyms
abru 1,
aghervu*,
cruatzinu,
cruenale,
iscrefu
| ctr.
fatu,
lómpidu
Sentences
bodhide pirastru, ma mih chi no siat crefu! ◊ est un'àrbure isfozada chi perdet su frutu ancora chevu ◊ nachi est birde sa mela, candho est chelva ◊ fit tzicullitendhe che aéschidu dai pira cherva ◊ frutuàriu cherfu ponet in bula ◊ sa frúture cherva acórriat
Translations
French
vert (qui n'est pas mûr)
English
unripe
Spanish
verde
Italian
acèrbo
German
unreif.
iscrómpidu 1, iscrómpiu , agt Definition
chi no est ancora fatu, nau de cosas chi lompent a unu certu tempus, chi no est lómpiu / ovu iscrómpidu = chi portat su croxu a pillonchedhu modhi, chi no est fatu
Synonyms e antonyms
cherfu
| ctr.
cotu,
drempidu,
fatu
Etymon
srd.
Translations
French
vert,
qui n'est pas mûr
English
unripe
Spanish
inmaduro
Italian
immaturo
German
unreif.
mendhulédhu , nm: menduledhu Definition
sa méndhula candho est ancora pitichedha, cun su chiu chi cumènciat a si bíere ma cun su corgiolu modhe modhe
Synonyms e antonyms
caughedhu 1,
cucuja,
mendhulita
Sentences
de is úrtimas dis de abrili is piciochedhus allonghiànt is manus a su menduledhu ◊ sos pisedhos sunt apilliados a su mendhuledhu!
Translations
French
amande fraîche très tendre
English
unripe almond
Spanish
almendruco
Italian
càtera
German
kleine Mandel.
ufiòne , nm, agt: ofione,
ufrone,
unfione,
unfrone Definition
giúmburu ufrau, ufradura de carre bia pistada; sa figu créschia de mannària pagu innanti de còere; in cobertantza, nau de gente, chi o chie si ofendhet e si primmat luego, po cosas de pagu contu
Synonyms e antonyms
abbugnadura,
tzulumbone,
unfiatzu
/
cdh. unfioni
/
crabione,
perchinzone
/
primmagiolu,
ufrósigu
Sentences
bubbullancas, tzoedhos, tzurumbones si únfiant che pane intro 'e sa bura: in su coro ti ponent sa tristura e sos mermos diventant che unfrones (G.Ruju)
2.
làssalu istare, cuss'ufrone, chi no faghet mancu a bi zogare!
Scientific Terminology
rbr, ntl
Etymon
srd.
Translations
French
figue verte
English
unripe fig
Spanish
higo no maduro
Italian
fico immaturo
German
unreife Feige.