benài , vrb: benare,
venai Definition
su essire s'abba de una vena, nau fintzes de su pèrdere sàmbene
Synonyms e antonyms
mizai
/
bundhare,
essire
Sentences
andaus a biri sa miza de aundi benat s'àcua ◊ custas mizas benant àcuas bonas ◊ is sentidus prus bellus benant sintzillus de is intragnas de su coru (S.Mossa)
Etymon
srd.
Translations
French
jaillir
English
to gush (out)
Spanish
brotar,
manar
Italian
sgorgare
German
sprudeln,
strömen.
ibbrotàre , vrb: imbrotare,
irbrotare,
isbrotare Definition
nau de is linnas, de is matas, su essire o bogare cambos noos; su naschire de calecuna cosa (fintzes de unu sentidu)
Synonyms e antonyms
brionire,
brotai*,
essire,
nàschere
Sentences
dae ue ses irbrotadu, úmulu mannu? ◊ su beranu est torradu a ibbrotare
2.
sos pensamentos ndhe imbrotant e si faghent a peràulas
Etymon
srd.
Translations
French
jaillir,
naître
English
to gush
Spanish
brotar
Italian
scaturire
German
entspringen.
imbrigliadòre , nm Definition
cosa chi lughet; ispétzia de giogu de abba, s’abba chi essit de bàsciu a fortza, s'inartat e orruet torra totu ispartzinada
Synonyms e antonyms
brigliadore,
grigliadore
Etymon
srd.
Translations
French
jet d'eau
English
gush,
fall
Spanish
chorro
Italian
zampillo,
cascata d'àcqua
German
Wasserstrahl.
impalagaméntu , nm Definition
su impalagai, cosa chi orròscere, colóviat
Synonyms e antonyms
arroscimentu,
cascariu,
coloviamentu
Etymon
srd.
Translations
French
ennui
English
gush
Spanish
empalagamiento
Italian
stucchevolézza
German
Ekelhaftigkeit.