Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrazolàre , vrb: arregiolai, arregiolare, regiolare Definition pònnere is arregiolas, is pianellas a su pomentu (o fintzes in is muros) Synonyms e antonyms allosai, apamentae, impianellare, pianellare Etymon srd. Translations French carreler, briqueter, plaquer English to pave, to plate Spanish pavimentar, chapar Italian pavimentare German den Fußboden belegen, plattieren.

bréstia , nf Definition pedrighedha lada e lisa po giogare e fintzes su giogu chi si faet Synonyms e antonyms imbréstia, piastra Sentences su zocu de sa bréstia, zocare a bréstias o a sa bréstia Scientific Terminology ggs Translations French plaque English plate Spanish placa Italian piastrina, murièlla German Plättchen.

filèra 1 , nf: filiera Definition conca de prentza; genia de aina po filetare tubbos o àteru de metallu; àtera aina po istirare su filigranu de oro, de prata Synonyms e antonyms scóliu Scientific Terminology ans Etymon itl. filiera Translations French vis mère, filière, laminoir English female screw, rolling mill, draw plate Spanish macho de roscar, hilera, laminador Italian madrevite, trafila, laminatóio German Gewindemutter, Zieheisen, Röhrenziehring, Walzmaschine.

implatiài , vrb: impratai, imprateare, impratiare Definition pònnere unu pígiu de prata a un'àteru metallu Synonyms e antonyms argentai 2. is grammófulus unu tempus portànt sa trumba de òru impratau Etymon spn. in + platear Translations French argenter English to silver plate Spanish platear Italian inargentare German versilbern.

incrostài, incrostàre , vrb Definition pònnere, fàere sa crosta, unu pígiu de cosa, fintzes de ischedradura, de màrmuri o àteru chi si ponet a is muros Synonyms e antonyms acrostai, aradhare, ingrumai / aforrai Sentences a fortza de bufare binu fintzas s'istògomo de feghe incrostas, tue! 2. sa cuba est totu incrostada de feghe Etymon srd. Translations French plaquer English to plate Spanish chapar Italian placcare German plattieren.

làma , nf, nm: allàmia, làmia 1, lamma, làmmia, lamu, liama Definition pígiu fine de metallu; istrégiu fatu de materiale deasi (mescamente mannu po late, fintzes po múrghere); istrégiu largu, ladu, a costaos bàscios po còere cosa in su forru; segundhu sa ferramenta, sa parte cun s'atza Synonyms e antonyms allàinu, gliàuna, lamiera / allama, bote, bidone, lamedha, lammione, trutera / frama 1 Sentences bai e betindi cussa tassa de liama! ◊ unu bote de làmia li fachiat de fumajolu 2. mulghiat e garrigaiat su cadhu cun sas lamas de su late ◊ sos pastores beniant a casifítziu cun sas lamas de su late ◊ fuint che canes chi lis ant presu lamas a sa coa ◊ sa zente est lotendhe cun lamos de abba ca su fogu est brujendhe totu 3. amus fatu deghe lamas de biscotos Etymon itl. lama Translations French fer-blanc, bidon English tin, thin plate Spanish lámina, hoja, hojalata, fuente Italian latta, làmina, téglia German Blech, Folie, Backform.

làstra , nf Definition pedra lada o àteru materiale a pígiu no tanti fine; fógiu de cellulóide cun s'imprenta de una radiografia; in tipografia, genia de mógliu chi portat sa pàgina istampada de fàere in medas cópias Synonyms e antonyms tella Sentences est trasparente che lastra de cristàgliu 2. at fatu lastras a prummones ma no li ant àpidu nudha Etymon itl. Translations French dalle, radiographie English plate, slab, X-ray Spanish lancha, lastra, losa Italian lastra German Platte, Röntgenbild, Druckplatte.

piàstra , nf: pirasta Definition pedrighedha (o fintzes orrugu de téula) lada, tundha o cuadrada, orrugu ladu e grussu de metallu / giogai a piastras, o pirastas = a s'imbréstia Synonyms e antonyms bréstia, imbréstia, impiastra Sentences at pigau un'ou, dh'at postu in d-una pirasta e dh'at fatu girai po biri si fiat cotu ◊ ingui si podit giogai a pirasta o a badrufa Etymon itl. Translations French plaque English plate Spanish tejo Italian piastra, murièlla German flacher Stein, Steinscheibe.

piatèra , nf: pratera Definition genia de parastàgiu po chistire is pratos límpios e àteru istrégiu de coghina Synonyms e antonyms apicastérgiu, fascellau, palastràgiu Sentences in coghina bi est su foghile, sa tziminea, su brajeri intro de sa gofe, sos furredhos a carvone e sa piatera ◊ seo ponenno is pratos praneris in sa pratera Scientific Terminology mbl Etymon srd. Translations French étagère à vaisselle English plate rack Spanish platero Italian piattàia German Abtropfbrett.

piàtu , nm: platu, pratu Definition genia de istrégiu tundhu, larghitu, a costaos pagu pagu artos, po pònnere a papare in mesa: si narat fintzes de su tanti de papare o de cosa chi si dhue ponet; css. àtera cosa fata a bisura de pratu; fintzes css. cosa de bonu o, a su contràriu, de dannu mannu / genias de pratu: praneri o ladu, ciatu, e cupudu o devucu, de terra, de ferru irmartadu, de portada; min. prateredhu Synonyms e antonyms discu Idioms csn: piatu de balca = pratu mannu de portada; pratu de cassa = zenia de piatu mannu, de ràmine, cun àteru piatu de sa matessi mannària a covecu, pro còghere cosa a cassola; pratu torrau = cosa càmbia (axudu càmbiu, piaghere pro piaghere, o dannu pro dannu); cundhire su piatu a unu = fàghereli dannu mannu; pratus o covecos de mola = su coro e sa tónica; su pratu de agoa = in isposonzu, zenia de brulla chi si faghet a su cojadu nou Sentences s'imbiada si torrat càmbia, ca in Sardigna unu piatu andhat e unu torrat ◊ chie isetat su piatu anzenu - narat su díciu - lu màndhigat fritu!◊ de cussa cosa si ndhe mànigat duos piatos ◊ daebbilu unu piatu de cosa, malevadadu! ◊ no papes a pratu in coa! 3. ita malu proi, ita légiu pratu! Surnames and Proverbs prb: si cheres chi s'amore si muntenzat cheret chi unu piatu andhet e unu benzat ◊ iscuru a chie ispetat piatu de domo anzena! Scientific Terminology stz Etymon spn. Translations French assiette English plate Spanish plato Italian piatto German Teller.

plàca , nf: praca Definition pedra lada, ma prus che àteru pígiu o tira de materiale chi, fatu abbrigare in su fogu in mesu de duos pígios de ferru, serbit po dhos sardare; pígiu de cosa fine chi si ponet apitzu de àteru materiale po essire prus bellu o prus forte Surnames and Proverbs smb: Pracca Etymon spn. placa Translations French plaque, lame English thin plate Spanish lámina, hoja Italian làmina, placca German Blatt, Folie, Lamelle, Platte.

placài , vrb: placare, pracare Definition pònnere sa placa, unu pígiu de àteru materiale in pitzu coment'e una forra Synonyms e antonyms arrazolare, tarassiai Translations French plaquer English to plate Spanish chapar Italian placcare, impiallacciare German plattieren, furnieren.

tàrga , nf Definition tira de cosa (tàula, làuna o àteru) ue funt sinnalaos is datos chi distinghent calecuna cosa comente podet èssere una màchina, unu machinàriu, ite si faet in d-un'ufíciu o àteru: podet èssere fintzes de valore, cun calecuna iscrita de arregodu e bàntidu po ccn. Sentences za l'isco chi ses sardu: ti apo vistu sa targa de sa vetura 2. sa comuna de Samugheo at istrinadu a su poeta Pepe Sotgiu una targa de prata pro sos chimbant'annos de garas Translations French plaque English plate (number) Spanish placa, letrero Italian targa German Schild.

tèglia , nf: tèlgia, tella, texe Definition pedra lada comente si ndhe agatat o fintzes segada apostadamente (es. de granitu, de màrmuri); genia de tàula (de pedra o fintzes de figumorisca) po cassare pigiones / min. tellixedha, telluredha Synonyms e antonyms pradera, pràdica, pràica, raza 1, tege, telloraxa / cdh. tègia Idioms csn: cassai a tella, parai sa tella; istèrriri un'arruga a tellas = fàghere a impedradu a pedras ladas; abarrai che cassau a tella = afartadu, male; calai tella = abarrai cassau che pilloni; tella mascada = chentza su pintu (ca su puzone si l'at manigadu) ma ancora parada chentza isparada; tella parada a grai = chi no bi isparat candho su puzone bicat s'esca Sentences is tellas de su repranu cumponint unu disignu ◊ fiat sartiendi de tella in tella, gioghendi ◊ anchi dhu cassint a tella! ◊ tintillu babbassu, bunca a sa tella ca ti fait grassu!…◊ fiat in campusantu arroliendi in mesu de is tellas de màrmuri ◊ sa barraca mia in bíngia est de telluredha ◊ duas funt is tellas de Mosè 2. est abarrau che cassau a tella ◊ chi ti calit tella! Etymon ctl. tella Translations French plaque, dalle English plate, stone slab Spanish lastra Italian piastra, piètra piatta, lastróne German Platte.