Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbisógnu , nm: abbisóngiu, abbisontzu, bisognu Definition su serbire de calecuna cosa, mescamente candho sa cosa mancat; poberesa manna; faina de fàere Synonyms e antonyms aprentu, atzicamentu, poberesa / cumandhu, fàdicu | ctr. bundhàntzia Idioms csn: fàere abbisognu (una cosa)= serbire; fai is abbisòngius = fàghere de su corpus; a. strintu = mannu, urzente Sentences it'abbisóngiu nc'est de domandai parris? ◊ dèu tèngiu abbisóngiu de una domu innòi, non potzu abarrai andendi e torrendi! ◊ est abarrau a crocai in su sartu in d-una barrachedha fata po s’abbisóngiu ◊ nosu no teneus abbisóngiu de totu cussas cosas! 2. custa famíglia tenit disígiu e gana de ndi essiri a faci límpia e a conca pesada de su mari de s'abbisóngiu Surnames and Proverbs prb: s'abbisóngiu fait sa bècia a curri Etymon srd. Translations French besoin, nécessité English need, poverty Spanish estrecheces, aprieto Italian necessità, strettézza, esigènza German Notwendigkeit, Erfordernis.

acóssu , nm Definition istadu de bisóngiu mannu Synonyms e antonyms aprentu Sentences postu in sa lughe, restas a s'iscuru, in acossu sas dies ti ant sighidu ◊ sos malos de como, chi no sunt in acossu, no furant pro si azibbare Surnames and Proverbs smb: Accossu Translations French état de besoin, pauvreté English constraint, poverty Spanish estrechez Italian costrizióne, stato di bisógno German Zwang, Notlage.

ammengàre , vrb Definition fàere o èssere mengu, pòberu Etymon srd. Translations French vivre dans la gêne English to be to poverty Spanish empobrecer, vivir en la estrechez Italian stare in misèria, nelle strettézze German im Elend leben.

bisógnu , nm: abbisognu, bisóngiu, bisonzu, bisunzu Definition su serbire de calecuna cosa, mescamente candho sa cosa mancat; poberesa manna; faina de fàere Synonyms e antonyms aprentu, mancànscia, netzessitu, poberesa, sia / cumandhu, fàdicu | ctr. bundhàntzia Idioms csn: bènnere b. = essire unu bisonzu, àere bisonzu de carchi cosa; fàghere b. a unu, a carchi cosa = serbire, bisonzare, cherrerebbei; fàghere b. = fàghere cumandhu; fàghere de b., de bisonzos = andai de su corpus; fàghere unu cumandhu e chentu bisonzos = fai tanti cosas in su própriu tempus; catzàresi unu bisonzu = arrennèscere a tènnere su chi serbit po no àere prus unu bisóngiu Sentences si fit a dare contu a su bisonzu no si tiat fàchere mai nudha ◊ apo furadu ma no so ladru: a su bisonzu l'apo fatu! ◊ su tempus mi faghet bisonzu maicantu! ◊ a s'ora de su bisonzu, sa pessone no si picat su friscu nandhe fàvulas! (F.Satta)◊ fàghendhe a mancu de mi che leare: fato tropu bisonzu a fizos mios ca sunt minores! ◊ za si lu catzat su bisonzu, mandrone coment'est!… 2. solu comente est, si li benit bisonzu no tenet a neune ◊ istades andhendhe e ispendhindhe chentza bisonzu 3. nàrali a bènnere a crésia ca li at unu bisonzu su preíderu! ◊ issa in d-una essida faghet unu cumandhu e chentu bisonzos ◊ est andhadu a Tàtari ca bi aiat bisonzu ◊ - E ite bonu bisonzu, inoghe? - Goi e goi so chirchendhe! 4. su tempus faghet bisonzu a nois puru! 5. li fit bénnida sa boza de fàghere de bisonzu ◊ custa màchina si frimmaiat e si abbasciaiat coment’e fatendhe de bisonzu Surnames and Proverbs prb: chie est ómine a su bisonzu si paret Etymon itl. Translations French besoin, nécessité, gêne English need, poverty Spanish necesitad Italian bisógno, necessità, occorrènza, misèria German Bedürfnis, Notwendigkeit, Elend, Not, Armut.

mendighéntzia , nf: mindighéntzia Definition su èssere in bisóngiu, in poberesa manna, su èssere tropu pagu de sa cosa; su èssere atacaos a sa cosa, arrestigos, su èssere de malugoro Synonyms e antonyms atzicadura, atzicaria, mendhicu, mindighíngiu, poberesa, tzichignu | ctr. bundhàntzia Sentences sa sua fiat una mindighéntzia chi no fadiat a cuai nimmancu a unu tzurpu Etymon srd. Translations French indigence, pénurie English poverty, scarcity Spanish indigencia, avaricia Italian indigènza, scarsità German Elend, Not.

miserèsa , nf Synonyms e antonyms bisognu, carestia, iscassia, poberesa, spatígliu | ctr. bundhàntzia, sobra Sentences cussa mandrona menzus istat in miseresa chi no si ponet a triballare! Etymon srd. Translations French misère English poverty Spanish miseria Italian misèria German Elend.

poberèsa , nf: pobiresa, poboresa, poveresa Definition su èssere pòberos, su tènnere pagu, tropu pagu / intrare in p. = essire pòberos, in bisóngiu Synonyms e antonyms abbisognu, aprentu, pobertade, poburidadi | ctr. richesa / cdh. poaresa Sentences dh'iat sacrificada sa vida, sèmpere pòberu, ma cun cussu pitariollu s'intendhiat erricu, no dh'iat ispantau sa poberesa ◊ fillu de giornaderi, iat connotu isceti sa poboresa ◊ poboresa e fintzas fàmini si patiat, in tempus de guerra ◊ amanti de poberesa, dogna bèni at lassau ◊ príntzipes malos, bídrigas e zanas bortulaiant reinas in ranas covecadas in trista poveresa (N.Osu) Etymon spn. Translations French pauvreté, misère English poverty Spanish pobreza Italian povertà, misèria German Armut, Elend.

strintúra , nf: istrintura* Definition su èssere pagu largu, istrintu, nau de sa cosa, de su logu; logu istrintu / strintura de coru = dispraxere, cropu a su coro Synonyms e antonyms astrintesa / astrintógliu, istrintógliu Translations French étroitesse English narrowness, poverty Spanish estrechez Italian strettézza German Enge.