astrolicàre , vrb: astroligare,
astrologare Definition
foedhare credendho a is astros, a ingertu, cricare de ingertare su benidore, foedhare a s’afaiu, nàrrere istrolichéntzias, isciolórios
Synonyms e antonyms
illeriare,
imbisare,
istralobbiare,
pantasiai,
sfasolai,
stenteriai,
strolicai
Sentences
tempos bonos e malos, astrolighendhe istamus s'orizonte (S.Casu)◊ eo apo a mente mia astroligadu chi…
Etymon
srd.
Translations
French
rêver
English
to build castles in the air,
to rave
Spanish
fantasear,
decir disparates
Italian
fantasticare,
farneticare
German
fantasieren.
delliriàre , vrb: addilliriai,
dilliriai,
dilliriare,
drilliriare Definition
tènnere prexu mannu, o fintzes dolore forte de no dhu pòdere padire, de fàere disatinos, de foedhare chentza ischire ite est naendho
Synonyms e antonyms
dischissiare,
irdelleriai,
issentire
/
fadhotai,
ferionai,
ilbarionare
Sentences
su coro sou est delliriendhe pro sa fémina! ◊ in carrasegare brullant sas bonas persones cumbinendhe funtziones chi faghent dilliriare (A.Paba)◊ sa Sardigna est inghiriada de mare, ma sa zente no dillíriat pro s'abba salida ◊ candu dhu pigàt cudha callentura dilliriàt própriu!
2.
cun sos afetos tuos e amore pro te dilliriendhe so sa vida (A.M.Mulas)◊ sa pipia cun sa callentura su noti dilliriàt ◊ sa pitzinna est dormida in codas de sa mama, ma est drilliriandhe fachendhe unu sonnu terrorosu
Etymon
itl.
Translations
French
délirer
English
to rave
Spanish
delirar
Italian
delirare
German
wahnsinnig werden,
delirieren,
faseln.
desatinài, desatinàre , vrb: disatinai,
disatinare Definition
nàrrere disatinos, isciolórios, irbariones, machines, cosas chentza fundhóriu
Synonyms e antonyms
ilbarionare,
istantariare,
sciolloriai,
strolicai
2.
ite ndhe azis de bos disatinare pari pari brighendhe? ◊ no bidet s'ora de mi disatinare!
Etymon
spn.
Translations
French
déraisonner,
radoter
English
to rave,
to do reprehensible things
Spanish
delirar,
desvariar,
desatinar
Italian
farneticare,
fare còse riprovévoli
German
faseln,
Narrheiten begehen.
desatínu , nm: disatinu Definition
cosa chi faet o narat chie est fora de tinu, cosa chi andhat male, dannu (chi podet èssere de pagu contu coment'e unu bidhídhiri de pipiu chi pagu atuat, unu dispetu, o fintzes dannu mannu); su no giare atentzione, su no atinare o atuare a sa cosa chi si est faendho / èssere in d. = èssere fora de se
Synonyms e antonyms
balossímini,
dilbaratu,
isabóriu,
lochidadi,
macheine,
tontesa
/
dannu
Sentences
su brassanu bratzu sou crudele e assassinu at fatu subra mia disatinu ◊ a fortza de bufare faghent disatinos in domo ◊ tue giughes sa limba che fiama e faedhendhe naras disatinos
2.
ite disatinu, che dhi est orrutu unu cambu mannu a pitzu!◊ fillu tú cun is amighixedhus malus est faendu disatinus!
Etymon
spn.
Translations
French
bêtise,
sottise,
vandalisme
English
inattention,
rave,
silliness,
vandalism
Spanish
desatino,
vandalismo
Italian
sciocchézza,
farnètico,
spropòsito,
sprolòquio,
disattenzióne,
vandalismo
German
Wahnsinn,
Unaufmerksamkeit,
Wandalismus.
ilbarionàre , vrb: irbarionare Definition
èssere a irbariones, coment’e candho unu sentit dolore forte meda o portat sa callentura arta e foedhat chentza ischire mancu su chi est naendho; nàrrere cosas chi est ladinu ca no funt sa beridade
Synonyms e antonyms
desatinai,
fadhotai,
ferionai,
irvariolare,
iscassoletare,
istantariare,
sciolloriai,
strolicai
Sentences
no ti sègheras chi ses irrocandhe, o irbarionandhe ses?! ◊ fiza tua est fachendhe su dovere suo, mischinedha: ite ses, irbarionandhe a nàrrere custas cosas?!
Etymon
srd.
Translations
French
délirer,
radoter
English
to rave
Spanish
delirar
Italian
delirare,
farneticare
German
irrereden,
phantasieren.
irbariàre , vrb: irvaliare,
irvariare,
isvariare Definition
essire dae tinu, no arrexonare prus, essire macu deunudotu; dhu narant fintzes in su sensu de fàere atentzione a ccn. àtera cosa po abbacare dolore, dispraxere, afrigimentu
Synonyms e antonyms
ammachiae,
dessessire,
fatzellare,
ibariae,
ilgirare,
iscansae,
issentire,
istinare,
vogliare
/
disaviare,
istrabiare 1
| ctr.
atinai,
atoare
Sentences
medas imbriagos irvàriant ◊ sas frebbas lu faghent isvariare ◊ sempre sàbia e prudente ses istada ma custa bolta ses isvariendhe ◊ sa vetzesa lu fit irvalianne ◊ totu su tempus colatu in galera l'at irvaliatu ◊ azummai ndhe irbàriat de su dannu chi at tentu in famíllia
2.
at cumpresu cantu mannu fit su dolore suo e at chircadu de l'irbariare nàndheli cosa ◊ aggràssias chi mi sezis imparandhe: sinono s'àsiu mi diat irbariare!
Etymon
spn.
Translations
French
délirer,
devenir fou
English
to go mad,
to rave
Spanish
desvariar
Italian
vaneggiare,
impazzire
German
irrereden,
verrückt werden.
irbasolàre , vrb: irvasolare Definition
nàrrere isciolórios, cosas chentza fundhóriu, de pagu sustàntzia
Synonyms e antonyms
ibentiare,
illeriare
Sentences
candho giuchent una tassa de binu, sos ómines istant irbasolandhe e ripetindhe sa matessi laredha ◊ dàssalu irbasolare, chin custos issudhos chi si nch'est cravandhe in conca!
Etymon
srd.
Translations
French
délirer
English
to rave
Spanish
desvariar,
vanear,
disparatar
Italian
vaneggiare
German
irrereden.
issentíre , vrb Definition
pèrdere su sentidu, nau fintzes in su sensu de provare unu dolore, unu dispraxere, un'ifadu mannu malu a padire o pistighíngiu, ispédhiu, disígiu forte
Synonyms e antonyms
ammachiae,
arrabbidare,
arrabiai,
dischissiare,
delliriare,
fadhotai,
irbariare,
ischisciai 1
Sentences
est issentindhe a dolore de dentes ◊ so issentindhe de custu manighinzu ◊ a sos duos annos dae su protzessu si est issentidu e nche l'ant tzacadu a manicómiu ◊ cudhos zogos bellos a bèndhere mi faghiant issentire ◊ sos candhidados sunt totu issentindhe in chirca de votos!◊ sos batos sunt issentindhe, a màulos, ca ant leadu fragu de peta!
Etymon
srd.
Translations
French
délirer
English
to rave
Spanish
delirar
Italian
delirare
German
irre sein.
istantariàre , vrb: istenteriai,
istenteriare,
istintiriare,
stenteriai Definition
est su chi faet unu candho portat unu dolore deasi forte chi agiummai perdet su sentidu, nau fintzes in su sensu de si ammachiare; foedhandho de is bècios, nàrrere isciolórios, istare foedhandho chentza cabu
Synonyms e antonyms
abbadherigare,
ammustèlchere,
dilmagiare,
disimainai,
ildimajare,
sdemmaniai
/
desatinai,
fadhotai,
ilbarionare,
iscassoletare,
sciolloriai,
strollicai
Sentences
una pitzinna si fit istintirià e no boliat bídere a nessunu, babbu e mamma sos peus de totu! ◊ su soi de su mesi de arxou istentériat is cristianus e is béstias (S.D'Arco)
Etymon
srd.
Translations
French
délirer
English
to rave
Spanish
delirar,
desvariar
Italian
farneticare,
delirare
German
irrereden.
istroligàre , vrb: astrolicare,
istrollogare,
strolicai Definition
foedhare credendho a is astros, a intzertu, foedhare a s'afaiu, nàrrere istrolichéntzias, nàrrere o istare naendho istrollogos
Synonyms e antonyms
schiribitzai
/
illeriare,
istralobbiare
/
iscassoletare,
istantariare,
sciolloriai
Etymon
itl.
Translations
French
délirer,
radoter,
prédire l'avenir
English
to foretell,
to rave
Spanish
delirar,
desvariar
Italian
farneticare,
strologare
German
irrereden,
sich den Kopf zerbrechen über.
variài , vrb: bariare,
variare Definition
cambiare, fàere o essire diferente; pèrdere su tinu, diventare macu druche (no de manicómiu), àere pagu firmesa in su fàere; nau de cosa chi s'ischit, essire de mente
Synonyms e antonyms
disvariai
/
iscasciuletare,
vacillare
/
ilmentigare,
iscadèssere
Sentences
cantaint, ballaint, ridiant e variaint de cussa manera sos anneos (T.Cherchi)
2.
no apo ischidu su chi m'est costau ca fio galu in sonnos variendhe (P.Piga)◊ nd'est essiu foras de sèi e vàriat e no est cosa de ndi fai contu! ◊ candho unu est comintzandhe a variare in conca no atinat, s'arrejonu no afilat e no ghirat su faedhu
3.
lu tenia in mente ma poscas mi ch'est variadu ◊ pro no ti che variare, iscriedila, sa cosa!
Etymon
itl.
Translations
French
changer,
délirer
English
to vary,
to rave
Spanish
variar,
desvariar
Italian
variare,
delirare
German
ändern,
irre sein.