Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

abbofetài, abbofetàre, abbofitàre , vrb: bofetai Definition pigare a bofetadas, iscúdere a ciafos; fintzes nàrrere cosa coment'e a briga, po avertimentu Synonyms e antonyms ciafitare, irbirroncare, iscarigai, istuturronare, scantergiai Sentences contivizosu essendhe donzi die mi soliat su mandrone abbofitare ◊ a Gesugristu in sa passioni sua dh'ant abbofetau e dispretziau 2. su mere dhu abbofetaiat a lassare sas bisiones macas a unu chirru (C.Frau) Etymon spn. Translations French gifler English to slap Spanish abofetear Italian schiaffeggiare German ohrfeigen.

abbruncàda , nf Definition atumbada o cropu a murros, cun is murros; cosa chi si narat coment’e avertimentu, briga; atumbada de malascigura a calecuna cosa Synonyms e antonyms irmurrada, irruncada, sbruncada / avertimentu / atumbada 3. dogni abbruncada est a su pódhighe malu… (Z.Zazzu) Etymon srd. Translations French claque, heurt English slap in the face, bump Spanish tortazo, morrada, choque Italian mostaccióne, urto German Hieb auf die Schnauze, Aufprall.

abbruncài, abbruncàre , vrb: abbrunchiai, abbrunchiare, abbrunciare Definition atumbare o iscúdere a su bruncu, a murros, e fintzes pigare a su bruncu, nàrrere cosa coment'e giaendho una briga, naendho cosa in contràriu; pònnere bruncu (in sa carrada, in s'ampudha, in su papare o, is animales, in s'erba a pàschere); rfl. èssere a primma Synonyms e antonyms abboluire, arruncare, brigare, chelcire, irmurrare, irruncare, ispochiare, sbruncai, stronciai / assansiare / adobiai, atumbae, imbronconai, trabbucai 1 / agghegiare / ammurrionare Idioms csn: abbruncai su frascu = artziai su frascu po bufai a bruncu; abbruncare su fogu = acontzare su fogu, sos titones Sentences fit andhendhe a s'apàlpidu, abbrunchendhe a bicos e chizolos ◊ at leadu a dereta, istontonendhe e abbrunchendhe in s'impedradu iscumbessu ◊ abbruncai un'animali chi si bollit fuiri ◊ is brebeis candu tenint ispédhiu de andai, dhas abbruncu e si firmant ◊ at abbruncau is cunsilleris sentza nimmancu dhis lassai isterri s'arrexonamentu! 2. abarras isciacuendi pratus… abbrunca de su salatieri! ◊ is brebeis funt abbrunchendi sa pastura 3. su sèneche lu cussizat severu e firmu, ma isse no resessit a abbruncare s'ammolighinamentu, pessandhe a una fémina chi no est sua Etymon srd. Translations French heurter, claquer English to give a slap (on lips) Spanish abofetear, golpear en los morros Italian dare un mostaccióne German auf die Schnautze hauen.

bussinàda, bussinàra , nf Definition cropu giau prus che àteru a cara a manu aperta / donai, ghetai, tzacai bussinadas, pigai a unu a bussinadas Synonyms e antonyms bofetada, cabbessu, ciafu, imbussinada, irbirroncu, iscantargiara, iscaputzone, iscavanada, mantuada, sparuara, sporsugada Sentences ti dòngiu una bussinada chi ti ndi arruint is casciabis! ◊ de chini apu portau in cò oi biu bussinadas mannas Etymon ctl. bossinada Translations French gifle, claque English slap Spanish bofetada Italian schiaffo German Ohrfeige.

cabbéssu , nm Definition cropu forte giau cun sa manu a cara Synonyms e antonyms bofetada, bussinada, ciafarada, irbirroncu, iscabbessu, iscantargiara, iscantulada, istuturrone, scambussara, sporsugada Sentences ti dongu un'isciarrocada de cabbessus! ◊ dhi at donau unu cabbessu de fai a tremi! Translations French gifle English slap in the face Spanish bofetón Italian ceffóne German Ohrfeige.

ciafaràda, ciafaràdu , nf, nm Definition cropu de manu giau a trempas Synonyms e antonyms bussinada, cabbessu, ciafarotu, ciafu, irbatulada, irbirroncu, iscantargiara, iscaputzone, istuturada, istuturrone Etymon srd. Translations French gifle English slap in the face Spanish bofetón Italian ceffóne German Ohrfeige.

ciafaròtu, ciaferòto , nm: sciaferotu Definition cropu de manu giau a trempas Synonyms e antonyms bussinada, cabbessu, ciafu, irbatulada, iscantargiara, iscantulada, iscaputzone, istuturada, istuturrone, mofada, sporsugada Sentences mi donat unu ciafarotu, po chistione de féminas, e dèu ndi dhi torru set'òtu! Etymon srd. Translations French gifle English slap Spanish bofetón Italian sganascióne German Ohrfeige.

ciafitàre , vrb Definition pigare a iscantarzadas, a ciafos, a bussinadas Synonyms e antonyms ilciafitare, irbirroncare, iscarigai, istuturronare, scantergiai Etymon srd. Translations French gifler English to slap Spanish abofetear Italian schiaffeggiare German ohrfeigen.

ciàfu , nm: isciafu, tzafu Definition cropu forte giau a trempas cun sa manu isparta / min. ciafitu; ciafu de nia = froca, tàpile de froca, solla Synonyms e antonyms bussinada, iscantargiara, iscaputzone, iscatulada, iscavanada, istetulada, istuturada, mantuada Sentences no isco proite no lu fato chi no ti leo a ciafos! ◊ l'inviteit a si aviare in lestresa, si no cheriat ciafos e faladas de pè Etymon itl.t ciaffo Translations French gifle English slap Spanish bofetón, bofetada (f) Italian schiaffo German Ohrfeige.

iscabessàda, iscabessàta , nf: iscabitzada 1, scabessada Definition cropu forte giau cun sa manu a su tretu tra codhu e conca, a gatzile Synonyms e antonyms bofetada, bussinada, ibbatulada, irbirroncu, iscabbessu, iscantargiara, iscantulada, istuturrone, sporsugada / cdh. scapitzoni Etymon srd. Translations French taloche, claque English slap Spanish pescozón Italian scapaccióne German Kopfnuß.

iscantargiàra , nf: iscantarzada, iscantegiada, iscanterjada, iscanterjata, iscanterzada, iscantrexada, scantergiada Definition ciafu, cropu giau a is trempas, a cantrexu, a manu aperta / leare a iscantarzadas a unu, dare un'i. Synonyms e antonyms bussinada, iscacamurrada, iscantulada, iscavanada, istuturada, mantuada, sporsugada Sentences su mastru mi at dadu una paja de iscantarzadas ◊ su pisedhu fit chin sas manos prontas a parare s’iscantarzada ◊ duos fint a cuntierra aprobe a si leare a iscanterzadas Etymon srd. Translations French gifle English slap Spanish bofetada Italian schiaffo German Ohrfeige.

iscanterjàre , vrb: iscanterzare, iscantrexai, scantergiai Definition pigare a iscanterjadas, a ciafos, a bussinadas Synonyms e antonyms abbofetai, ilciafitare, irbirroncare, iscarigai Sentences si m'iscanterzant su càvanu mancu, geo lis paro su càvanu drestu Etymon srd. Translations French gifler English to slap Spanish abofetear Italian schiaffeggiare German ohrfeigen.

iscólu , nm: scolu Definition logu inue essit calecunu lícuidu, su chi essit etotu; fundhurúgiu, pasadura de calecuna cosa in istrégiu; infetu a is arremos de sa natura chi faet essire coment'e mucu bianchixi e faet abbruxore forte candho passat s'orina / binu de i. = binu de iscupu, su frore de su mustu chi nche bocant a primu de su cupone Synonyms e antonyms cola 1, cundhutu / impestu, iscoladura, pérdida Sentences in dogni logu si formant iscolos chi current in caminos e costeras 2. cussu bagasseri bos giuro chi ndhe ghirat chin s'iscolu! Translations French tuyau d'écoulement English slap, drain Spanish sangradura, heces, lías Italian scólo German Abfluß.

ispallatzàda , nf Definition genia de cropighedhu chi si giaet cun sa manu a su codhu, a parte de apalas, in cunfidàntzia Synonyms e antonyms ispaliotada Sentences candho frades mios murrunzaiant ca nachi fio sa fiza de sa pudha bianca, mamma mi daiat un'ispallatzada Etymon srd. Translations French tape sur l'épaule English to slap on the shoulder Spanish palmada en la espalda Italian pacca sulle spalle German Klaps auf die Schulter.

istuturronàre , vrb Definition pigare a istuturrones, a ciafos Synonyms e antonyms ilciafitare, irbirroncare, iscarigai, scantergiai Etymon srd. Translations French gifler English to slap Spanish abofetear Italian schiaffeggiare German ohrfeigen.

istuturròne , nm Definition cropu de manu forte a cara, a tuturros de origa Synonyms e antonyms bussinada, ibbatulada, iscantargiara, iscantulada, iscavanada, istuturada, smantulada, sporsugada Etymon srd. Translations French gifle, taloche English slap (in the face) Spanish bofetada Italian ceffóne, scapaccióne German Kopfnuß.

mofàda , nf: mufada Definition cropu giau cun sa manu a trempas / papai a mufadas = coment'e a bufadura, a s'airada, cun allurpidura, a meda Synonyms e antonyms bussinada, ciafu, iscantargiara, iscavanada, istuturada, smantulada, sporsugada 2. dh'at puntu un'espi a sa língua comenti fiat papendi unu troni de àxina a mufadas Etymon srd. Translations French gifle, tarte English slap in the face Spanish bofetada Italian sbèrla, ceffóne German Ohrfeige, Maulschelle.

scantergiàda , nf: iscantarzada*, scantraxada, scantrexada, scrantaxada, scrantexada, screntexada Definition ciafu, cropu giau a is trempas, a cantrexu, cun sa manu aperta Synonyms e antonyms bofetada, bussinada, irbirroncu, iscantulada, iscaputzone, istuturada, smantulada, sporsugada / cdh. scantigiata Sentences geadidhi una scantraxada, sa maista! ◊ femu làngia che obbilu: cun d-una scrantaxada m'indullemu che filu Translations French gifle English slap Spanish bofetada Italian schiaffo German Ohrfeige.

sciaferòtu , nm: ciafarotu* Definition cropu de manu giau a is trempas Synonyms e antonyms bussinada, cabbessu, irbatulada, irbirroncu, iscantargiara, iscaputzone, istuturrone, sporsugada Translations French gifle English slap Spanish bofetón Italian ganascióne German Ohrfeige.

tzugàda , nf: sugada Definition cropu giau cun sa manu a su tzugu Synonyms e antonyms ibbatulada, iscabbessu, iscabessada Sentences no si podint pentzai totu is imprassadas, tzugadedhas, is ispítzulus mancai de fradis, chi Opinedhu iat arriciu in cussa cumboja de atoris Etymon srd. Translations French claque English slap Spanish pescozón Italian scappellòtto German Kopfnuß.