acaràda , nf Definition
su si acarare, nau fintzes in su sensu de si presentare po foedhare o arrespòndhere a ccn.
Synonyms e antonyms
acaramentu,
acarascione,
acollóchiu,
acraramentu,
afaciadura,
perrogu
Sentences
mai un'acarada a ti connòschere che as fatu!
Etymon
srd.
Translations
French
entretien
English
talk
Spanish
entrevista,
cita
Italian
abboccaménto
German
Unterredung.
acollóchiu , nm: collóchiu Definition
atóbiu de duas o prus personas po si foedhare
Synonyms e antonyms
acaramentu,
acraramentu,
incontra
Etymon
srd.
Translations
French
entrevue
English
talk
Spanish
coloquio
Italian
collòquio
German
Unterredung.
afolfigàre , vrb Definition
nàrrere male de unu
Synonyms e antonyms
aferritai,
aforticare 1,
annegiai,
slinguai,
terraguzare
Sentences
già de l'intèndhere ndhe fia istracu, afolfighèndhemi su bighinadu cun sas sabunadoras in su lacu (G.Ruggiu)
Etymon
srd.
Translations
French
médire
English
to talk behind
Spanish
hablar mal
Italian
sparlare
German
schlecht reden.
allecàre , vrb: allegae,
allegai,
allegare Definition
foedhare bastat chi siat, foedhare de calecuna chistione, fintzes nàrrere / allegai a limba pérdia = in manera chi no si ndhe cumprendhet nudha
Synonyms e antonyms
arragionare,
chiltionare,
cuntrastare,
faedhare,
negossare
| ctr.
cagliare,
citire
Sentences
cussu piciochedhu allegat su tedescu ◊ allegat bèni, sa sinniora! ◊ de custu soe allegandudendhe solu cun tui ◊ candho nos intendhiat alleghendhe in sardu, su mastru nos daiat tres atzotadas
2.
su chi amus allegau mantènelu in su coro!
Surnames and Proverbs
prb:
chie est sàviu meda allegat pagu
Translations
French
discuter
English
to argue,
to talk
Spanish
hablar,
discutir
Italian
discórrere,
argomentare
German
reden,
argumentieren.
batallài, batallàre , vrb Definition
foedhare a meda, a boghe arta
Synonyms e antonyms
arrallai,
bacagliare 1,
batazare,
batugliare,
chistionai
| ctr.
cagliai,
citire
Sentences
batallendi tra issus, tzérriant infogaraus ◊ fiat giai mesunoti, dhu pigat a batallai e si seus drommius a is duas de chitzi ◊ funt batallendi po su prétziu ◊ custus políticus batallant, batallant, ma no cumbinant nudha!
Surnames and Proverbs
prb:
su batallai meda fait sa dí pitica
Translations
French
discuter avec agitation
English
to talk excitedly
Spanish
batallar,
acalorarse
Italian
discùtere concitataménte
German
zanken,
wortwechseln.
batalòca , nf Definition
chistionu a meda e a boghe arta
Synonyms e antonyms
bataralla,
bria,
ciaciarra,
ciaramedha,
ragàglia
Translations
French
discours altéré
English
excited talk
Spanish
discurso acalorado
Italian
discórso concitato
German
Wortwechsel.
chiltionàre , vrb: chistionai,
chistionare,
chistionari,
cristionai,
cristionare Definition
pigare o fàere unu chistionu, foedhare de calecunu argumentu
Synonyms e antonyms
allecare,
arragionare,
cuntrastare,
faedhare,
negossare
Sentences
atopa a domo cantu de chiltionare! ◊ innantis de leare sa detzisione si ndhe sunt chistionados ◊ gei si nd'eus a cristionai un'atra borta! ◊ is pipius teniant bregúngia a chistionari in sardu ◊ eus fatu mali a scuai de chistionai su sardu ◊ issu pudat, inferit e chistionat puru cun is matas!
Etymon
itl.
quistionare
Translations
French
causer
English
to talk
Spanish
conversar,
discutir
Italian
discórrere,
conversare,
discùtere
German
reden.
ciaciarài, ciaciaràre , vrb: ciaciarrai,
ciaciarrare,
tzantzarare Definition
istare a chistionu cracu ma cun pagu sustàntzia, foedhandho tanti po nàrrere calecuna cosa, po su gustu de foedhare
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaramedhare,
crallatai,
friganzare,
itzarralai,
paraletare,
prillissai
| ctr.
cagliare,
citire
Sentences
fiant ciaciarrendi, chistionendi de su tempus, de sa genti e de tantis atras cosas ◊ no ciaciarrànt prus a fuedhus ma cun làgrimas chi calànt in is trempas che funtanedhas de arriu ◊ los aimis bidos in piata ciaciarrendhe cun àtere
Etymon
spn.
chacharear
Translations
French
bavarder,
babiller
English
to talk in low voice
Spanish
chacharear
Italian
parlottare
German
tuscheln.
ciaciàrra , nf Definition
su istare foedhandho chentza importu, a boghe arta, meda
Synonyms e antonyms
apísciulu,
argiolu 1,
bàdula,
ciaramedha,
ciarra,
lúlluru,
paraleta,
ragàglia
Translations
French
bavardage,
jacasserie
English
talk
Spanish
charlas
Italian
chiàcchiera
German
Plauderei.
ciavanàre , vrb Definition
istare a chistionu cracu ma cun pagu sustàntzia, foedhandho tanti po nàrrere calecuna cosa, po su gustu de foedhare
Synonyms e antonyms
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaciarai,
ciaramedhare,
friganzare,
itzarralai,
labredhiare,
paraletare,
prafatai,
prillissai
| ctr.
cagliare,
citire
Sentences
s'intendhet zente ciavanendhe ◊ fit totu s'ora ciavanendhe de isse etotu ◊ sa domo fit piena de zente, ciavanendhe e riendhe
Translations
French
bavarder
English
to talk (idly)
Spanish
charlar
Italian
chiacchierare
German
plaudern.
frofoài, frofroài, frofrobài, frofrolài , vrb Definition
si narat de sa moida chi faent s'abba e mescamente cosas cagiadas coendho candho ndhe faent essire coment’e bubburucas de vapore; in cobertantza, su istare a chistionedhu agiummai a iscúsiu / frofrobai cun sa fantasia = cúrrere cun s'immazinassione, cun su pessamentu
Synonyms e antonyms
abbrubudhai,
chischisiai,
ischigliare,
ischiglionare,
iscusietare,
mamughiare,
pispisai,
sbrufare,
sbrufulai,
strichidhai
Sentences
s'àcua est frofroendu
2.
su dotori iat aprapau su pipiu frofrobendu fuedhus chi nisciunus cumprendiat ◊ ita seis frofrobendu asuta asuta: no fiaus de acórdiu cantu si depia giai?
3.
dhis frofrobàt sa fantasia sena de riparu ◊ is arregordus frofrolant e ndi essint de is perevundus de sa memória
Translations
French
chuchoter,
grommeler
English
to talk in a low voice,
to moan,
to whisper
Spanish
cuchichear,
refunfuñar
Italian
bisbigliare,
parlottare,
mugugnare
German
murmeln.
ibbariòne , nm: ibarione,
irbarione,
irvarione,
isvarione,
ivarioni Definition
su chi si narat o chi si faet candho unu est fora de sèi, ammachiandhosi, candho est a callentura arta meda; fintzes cosa fata in fadhina po sa paga atentzione, ibbàlliu mannu
Synonyms e antonyms
avarioni,
istentériu,
isvarionzu
/
ttrs. ivariumu
Sentences
mi ant inferchidu a rosas sos lidones pro mi ghelare sa mente de profumu, ma fint irbariones, bentu e fumu
2.
perdona si in custu tribàgliu bi at imbàglios e isvariones
Translations
French
délire,
radotage
English
raving,
empty talk
Spanish
desvarío,
vaniloquio
Italian
vaneggiaménto,
vanilòquio
German
Irrereden,
leeres Gerede.
illeriàre , vrb: illoriare Definition
nàrrere isciolórios, istare unu pagu a giogu in cunfiantza; fintzes foedhare meda, a tropu, po cosas de pagu contu
Synonyms e antonyms
astrologare,
cregantae,
ibentiare,
illeredhiare,
istralobbiare
Etymon
srd.
Translations
French
dire des bêtises
English
to talk nonsense
Spanish
decir tonterías
Italian
dire sciocchézze,
scemènze,
dilungarsi
German
Dummheiten reden.
iscantaràre , vrb: iscanterare Definition
foedhandho, su ch'essire fora de su chi si podet nàrrere cun seriedade o giudítziu, cun cabu, cantare a isambruliadura, a isciolóriu
Synonyms e antonyms
iscantonare
Sentences
bah, bah, bois puru, como, fatu a ómine mannu sezis iscantarendhe: dae conca bos benit a nàrrere cosas gai?!…◊ cantat tota note sa tonca e nos faghet cumpanzia, fintzas si nos iscàntarat sa conca
Etymon
srd.
Translations
French
dire des fadaises
English
to talk nonsense
Spanish
tontear
Italian
parlare sènza giudìzio,
dire scipitézze
German
irrereden.
istralobbiàre , vrb: istrollobiare,
istrolobbiare Definition
foedhare credendho a is astros, a intzertu, foedhare a s'afaiu, nàrrere istrolobbos, isciolórios
Synonyms e antonyms
astrolicare,
illeriare,
istroligare*
Translations
French
dire des fadeurs
English
to talk nonsense
Spanish
tontear,
decir tonterías
Italian
dire scipitézze
German
Dummheiten reden.
negossàre , vrb: negossiare,
negotziai Definition
abbarrare a chistionu, foedhandho de ccn. cosa, de importu o no
Synonyms e antonyms
allecare,
arragionare,
arralatai,
chistionai,
cuntrastare
Sentences
sedíebbos e negossiae chin socra e socru meu, ca nois semus antziandhe a monte! ◊ a isse l'at biu e negossiau paritzas bortas ◊ de cussas cosas mancu si ndhe negossiabat ◊ s'est postu a negossare chin sos bichinos
2.
e ita nci negótziat a custas partis: cichendi po si fai sa braba?
Etymon
itl.
negoziare
Translations
French
causer,
converser
English
to talk
Spanish
conversar
Italian
conversare
German
sich unterhalten,
reden,
sprechen.
paraletàre , vrb: parletai,
prallatai,
preletare Definition
istare a paraleta, a chistionu meda, deasi fintzes chentza importu
Synonyms e antonyms
argiolae,
arrallai,
badaciare,
badulare,
ciaramedhare,
friganzare,
ispralletare,
prillissai
Sentences
e ita chi dhu intendis prallatendu, a fillu tuu: fuedhat in dónnia linguatzu! ◊ za ti piaghet a istare paraletendhe!
Etymon
srd.
Translations
French
bavarder
English
to talk in a low voice
Spanish
charlar
Italian
parlottare,
ciarlare
German
schwatzen.
scibudhàe, scibudhài , vrb Definition
essire irbentiadu, chentza fortzas, nàrrere isciolórios, immentigare is cosas
Synonyms e antonyms
iltasire
/
sciolloriai
Sentences
mi nci bollu andai, de innòi, prima de mi agabbai de scibudhai ◊ ses a ferionis o scibudhendidí?!
Etymon
srd.
Translations
French
dire des bêtises,
retomber en enfance
English
to talk nonsense,
to go silly
Spanish
decir tonterías,
abobarse
Italian
dire sciocchézze,
rimbambirsi
German
Unsinn reden,
verblöden,
verdummen.
sciolloriài , vrb: isciolloriai Definition
nàrrere o fàere isciolórios
Synonyms e antonyms
addrollare,
astrologare,
ibentiare,
illeredhiare,
istralobbiare,
istralloriare,
istorodhare,
scassolai
Sentences
ti ses imbriagau e sciollórias puru! ◊ ciai dh'agatas s'ora de sciolloriai!…◊ de candu at pigau cuss'acollara in màchina at cumentzau a sciolloriai, no est prus sentzeru de conca
Etymon
srd.
Translations
French
dire des fadaises
English
to daze,
to talk nonsense
Spanish
abobar,
decir tonterías
Italian
rimbambire,
dire scipitézze
German
verblöden,
Unsinn reden.
tracàza , nf Definition
chistionu a isciolóriu, chentza contu e chentza cabu
Synonyms e antonyms
iscantarúmene
Translations
French
propos dénués de fondement
English
long and idle talk
Spanish
parrafada,
discurso vano
Italian
discórso lungo,
inùtile e sènza fondaménto
German
lange,
unnütze Rede.