Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

acàpidu , nm Definition su acapidare, fintzes sa cosa acapidada, arregorta, chistia (e in custu sensu fintzes cosa coigiada ma chistia) Synonyms e antonyms acapidonzu Etymon srd. Translations French grappillage English scraping, together Spanish rebusca Italian racimolatura German Nachlese.

ammassulàre , vrb rfl Definition fàere a unu massule; istare totu coment'e allorigaos crocaos, istare chentza fàere, ammandronaos Synonyms e antonyms ammadredhare, ammassudhare 2. sa catedha fit ammassulada afaca a sa giaga faghindhe de sentinella Etymon srd. Translations French s'amasser, se pelotonner English to crowd together, to curl up Spanish amontonarse, acurrucarse Italian ammassarsi, raggomitolarsi German sich versammeln, sich zusammenkauern.

apetzài, apetzàre , vrb Definition segare a orrugos, pruschetotu foedhandho de linna; foedhandho de gente, iscabbúllere ccn. cosa, arrennèscere a ndhe bogare calecuna cosa, a cumbínchere s’àteru; si narat fintzes in su sensu de ischire o de cumprèndhere Synonyms e antonyms arrogai, chimentare, ispetzare, segai Sentences seco sas cambas sicas de s'éliche, las apetzo e mi las gàrrigo ◊ si as idea de bi apetzare linna, in s'àlvure mia, cheret chi isetes! ◊ ti giamo pro mi apetzare un'àrbure a su fogu ◊ candu apetzas sa linna beni po ti abasiai 2. no lu chirches prus, a isse, tantu no ndhe apetzas nudha ◊ e bae e apetzabbei in cosas gai mannas, tue!… Translations French tronçonner English to piece together Spanish cortar madera Italian appezzare German in Stücke zerscheiden.

apunghitài , vrb Definition arregòllere cosa a pagu a pagu, cun dificurtade Synonyms e antonyms preulire, regutzulare Etymon srd. Translations French mettre de côté English to scrape together Spanish ahorrar, recoger poco a poco Italian raggruzzolare German zusammensparen.

crosài, crosàre, crosàri , vrb: crusare, crusiare Definition acostire una cosa a un'àtera o is oros de duas cosas, intrare apare po serrare impare, torrare apare, nau fintzes de su chi si narat foedhandho coment'e cosa chi dhue deghet, est bene nau; si narat fintzes de una segada sanandho Synonyms e antonyms apigiai, crosodhae, crujare, imbasare, incasciae, incriedhai, segliai / dèxiri | ctr. iscrusare Idioms csn: dhoi crosat = bi istat bene, si li addatat, dhu dexit (e fintzas chi faghet rima); crosai is fuedhus = faedhare, nàrrere duas peràulas Sentences in sa carrada is doas de su fundu crosant in su canali de is doas longas ◊ ammentendhe a babbu e mamma, goso cudhos cunfortos chi crusant dogni ferida de su coro (P.Fae)◊ ant crusau un'istampu in su muru 2. dhi picighit e mai dhi crosit! ◊ naradhu a forti, cussu, ca dhoi crosat! ◊ su pipiu est befianu e su chi narat dhoi crosat puru! 3. sas malandras si sunt crusiadas: commo su fertu est s'ispíritu ◊ nos azes lassau un'istrópiu mannu chi sa medichina de su tempus at a istentare a lu crusiare ◊ sas brusiaduras sunt crusiadas e sa pedhe noba est torrandhe a issire ◊ no mi toches sa ferida ca no est bene crusada! Etymon ltn. *clusiare Translations French joindre, cacheter, suturer English to fit together, to seal, to suture Spanish coincidir, compaginarse Italian combaciare, sigillare, suturare German zusammenpassen, versiegeln, nähen.

impàre , avb, prep: impai, impari, umpare Definition unu cun s'àteru, cun is àteros, is unos cun is àteros in su própriu logu o in su matessi tempus; coment'e prep. bolet puru sa prep. a o cun Synonyms e antonyms paris, patabari Sentences cun issos dhue aiat Asunesos benidos a sa festa po promiténzia e brindhaos dhos ant a chenare impare ◊ chelu e terra parent impare unidos in pregadoria ◊ su chi contat, pro totu sa vida, est su èssiri impari ◊ si nd'eus arriri impari de sa furchéntzia allena! ◊ su frutu betzu cun su nou impare osservo in sa matessi chima ◊ dèu cun issa seus cument'e sorris, pesadas impari in su própiu bixinau 2. Giacu e Giuanni impari a Zebedeu aconciànt is retzas ◊ andhamus impare cun Pedrànghelu ◊ a bortas si poniat a cantai impari cun issus ◊ andaus cras etotu impari cun su secretàriu ◊ mi arregollit a corcai impari cun su cuadhedhu? ◊ est murghenne sa robba impare chin su babbu ◊ est vienne in su tzilleri impare a tziu Gregori Etymon srd. Translations French ensemble English together Spanish juntamente, junto, juntos Italian insième, assième, unitaménte German zusammen, mit.

incadenài , vrb: incadenare, incatenare Definition acapiare cun cadenas; pònnere cosas coment'e acapiadas o agguantadas apare s'una cun s'àtera, a manera de fàere fortza impare, fintzes a bisura de incantu Synonyms e antonyms acadenai, acapiae, incadenitare 2. sos ojos bellos tuos incadenadu mi ant! Etymon srd. Translations French enchaîner English to chain, to link together Spanish encadenar Italian incatenare, concatenare German anketten, verketten.

incadenitàre , vrb Definition pònnere sa cadenita, in cadenita, fàere coment'e a cadena acapiandho una cosa a s'àtera (comente si faet fintzes cun is versos acabbaos in rima, cun is frastimos) Synonyms e antonyms incadenai, inteneghitare Etymon srd. Translations French enchaîner, lier English to link together Spanish concatenar Italian concatenare German verketten.

pàris , nm, agt, avb Definition logu parívile, chi est totu a sa matessi artària, parighinu, chentza fossos e ne bicas e ne in calada a peruna bandha, nau fintzes ponendho apare duos logos o puntos postos a diferente artària (a/c.: no càmbiat de sing. a pl.: su paris, sos paris, logu paris, logos paris); istrégiu de ortigu po medire laore: una genia de misura; nau de duos o prus cosas o personas, èssere o fàere in su matessi tempus, in su matessi logu, in cumpangia, su matessi tanti / min. parisedhu; númeru paris = chi si podet dividire in duas partes oguales, divisíbbile in duos chentza restu Synonyms e antonyms nébida 3, pàdimu, parighinu, pianu, setile Idioms csn: fàghere una cosa o unu logu in paris = aparisare; fàghere un'isterzu a paris = prèniri bèni fintzas a s'oru; a paris a…, de…, su paris de… = chi (o logu o puntu chi) tenet sa matessi artària (o fintzas importu) de… (es. a paris a terra, a paris de sos oros, a paris de carrela, de mare); a paris tou, sou, èssere a sa paris mia, tua, sua, de…, e gai = cant'e a tie, cant'e a isse, de su matessi importu, e gai; rúere in su paris netu = arrúiri fintzas aundi no dhoi at nudha chi fait imbruconai; ite ti leas, cucu o paris? = iscioberas númeru díspari o númeru paris (si narat ischitindhe); fàghere paris = assuprire in su matessi tempus a su matessi logu, impare; fàghere a paris (nau de duus) = cumbinai paris in ccn. logu, agataisí de un'improntu in su própiu logu, andendi tot'is duus a sa própiu cosa; torrai paris...(nadu de una chistione, de contos chi si faghent, cosas chi si narant) = andhare bene, torrare zustu, cuncordare, fintzas itl. coincìdere; tremirisí paris (nadu de unu) = trèmeresi totu, meda (de assuconu, dannu e gai); contare paris paris una cosa = nàrrere totugantu zustu zustu; avb. totu paris = totu a una borta, a corpu; èssere, pònnere, leare in paris = chentza pèndhere a peruna bandha, itl. orizzontale; paris chi… = comente, apenas chi…; pàrrere totu paris, totu su logu paris = pentzai chi siat totu fàcili fàcili, totu bonu; dare a ccn. su p. prenu = dàreli resone in prenu, dàreli totu sa possibbilidade de si tirare sa resone; fortza paris! = incidu chi si faet candho in duas o prus personas depent fàere in su matessi istante unu movimentu o fortza chi arrechedit prus capacidade de una ebbia Sentences in cussos paris de su Campidanu za bi falat su sole! ◊ sos paris de Campeda los zughent a fontomu ◊ trambucant a sole altu in paris netu 2. in campu sa robba paschet bene ca est logu paris ◊ in cue sa terra est totu paris ◊ mi pariat totu paris s'andhera in cussos annos ◊ totu su logu in paris ti paret, chi no bides peruna dificurtade?! 3. su disígiu ti passat totu paris, chi ti pigu!…◊ totu paris si pesat unu bentu e faghet andhare male sa nae ◊ comenti at fatu custu a crèsciri aici totu paris?!◊ fortza paris e totus unios! ◊ tziu Berte, paris fatu su manizu, si sediat in s'umbra (S.Spiggia)◊ a sa proa chi ant fatu sunt essidos paris pata ◊ mamma fut drommia e comenti dh'apu tocada s'est trémia paris ◊ semus tucados deo innanti e isse apustis, ma a inie amus fatu a paris ◊ e ita, ammachiada totu paris s'est?! ◊ paris chi aiant apertu sos ogros aiant bidu sa Luna ◊ prima totu pariat ozu e mele, onzi cosa pariat tota paris (P.Casu)◊ sa bidha depet bíere de chie est fígia Maria, mancari si apet ingortu a chie no fut a sa paris sua Surnames and Proverbs smb: Paris / prb: de centu cosas trotas no ndi essit una paris Scientific Terminology slg Etymon ltn. pari Translations French plaine, plat, ensemble English plain, flat, together Spanish llanura, llano, conjunto, nivel Italian pianura, pianeggiante, insième, livèllo German Ebene, eben, zusammen.

regutzulàre , vrb: arrugutzulare Definition arregòllere o buscare ccn. cosa cun dificurtade, a pagu a pagu Synonyms e antonyms acabidae, acabulare, apunghitai, collire, pelcutzare, preulire, sciscillonae Etymon itl. Translations French ramasser (par ci par là) English to scrape together Spanish juntar Italian raggruzzolare German zusammenbringen.