Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

amalgúra , nf: amargura, malgura Definition su sabore marigosu de totu su chi acontesset a unu de male, de dannu, de su chi dhi andhat in contràriu, su dispraxere chi sentit Synonyms e antonyms amaresa, amargori, dispiachere, rancura, tragu / maricosore | ctr. prégiu, cuntentesa Sentences tue invitas a olvidare s'amargura de sa vida ◊ si no giompo a sos primos onores no mi ndhe pigo annuzu e ne amargura! ◊ sos desizos sunt boltados in fastizos, tribbulia e amargura (G.Contieri) Etymon spn. Translations French amertume, chagrin English bitterness, affliction Spanish amargura Italian amarézza, afflizióne German Betrübnis.

amargòri , nm: amarigore, marigore Definition ranchidore, ma nau de is dispraxeres prus chi no de is sabores Synonyms e antonyms amalgura, dispiachere, tragu / maricosore | ctr. druciori, drucura Sentences olvida, nessi, a s'assegus s'amarigore de sa vida: ca no balet chi pentida ti boltes, poi, a insegus! (Grolle) Etymon srd. Translations French amer English tartness Spanish amargura Italian amarézza German Bitterkeit.

ranchidòre , nm: ranchiore Definition sabore marigosu; genia de dolore forte in tretu delicau de sa carena e fintzes dispraxere Synonyms e antonyms maricosore, ranchidesa, ranchizore / cdh. rancicura | ctr. druciori, drucura Sentences a s'olia trapada e posta in abba che li essit su ranchidore 2. lampu a ranchidore, cussa segada chi mi apo fatu! ◊ at abbratzadu ranchidores e penas prommore de sa paghe ◊ fachiat ranchiore cussa morte, ca non bi aiat motivu Scientific Terminology sbr Etymon srd. Translations French amertume English bitterness Spanish amargor, amargura Italian amarézza German bitterer Geschmack, Stich.

tràga , nf, nm: tragu Definition dispraxere mannu Synonyms e antonyms amalgura, amargori / cadha Sentences dae su càlighe de su mudímine chi ndhe birat disisperu li conto làgrimas de tragos cundhidos cun fele (L.Brozzu)◊ sufrit finas a morte dies de tragu e de dolu ◊ olvida sos tragos de sa malasorte! ◊ ahi, mi das tragos: mi acusas chi ti apo s'amore afaltzadu! ◊ li do tragos e malu passare ◊ pro tenner fizos medas, mezus pagos: ma mezus nudha, pro no tenner tragos! (Moretti)◊ proesit tragu mannu ca fit vint'annos chi no lu bidiat 2. aite a li ammentare cussas cosas chi piús de tragas de fele no li podent dare? Etymon spn. trago Translations French amertume, chagrin English sadness Spanish amargura Italian amarézza, dispiacére German Traurigkeit, Bedauern.