gràssa 1 , nf Definition
ludu meda
Synonyms e antonyms
ladrau,
lodu,
modhaca
Sentences
no mi mascant sos vucones chi sa pagura mi abbenenat, acapidaos in sa grassa: chèrgio sa luche larga
Translations
French
boue,
crotte
English
mud
Spanish
barro,
lodo
Italian
mòta
German
Schlamm.
lajóu , nm Definition
istrégiu de terra
Synonyms e antonyms
terràglia
Translations
French
objet,
récipient en terre cuite
English
handmade terracotta
Spanish
objeto de barro cocido
Italian
manufatto di tèrra còtta
German
Gegestand aus Steingut.
lebbréri , nm, nf: lebbrera,
libbreri Definition
istrégiu de terra martau po impastare e fàere su pane / min. lebbreritu
Synonyms e antonyms
scifedha,
tavania
Sentences
mamma mi coghet turedhos, de lebbreris de giodhu mi atato ◊ sa betzita lesit unu lebbreri e bi betesit innanti s'abba frita, debustis s'abba calda ◊ aforradu su lebbreri cun su telu e prenadu de farina, s'isolviat su fremmentarzu ◊ cust'ómine acontziat libbreris e gofàinas de terra
Scientific Terminology
stz
Etymon
ctl.
llibrell
Translations
French
bassin,
cuvette
English
basin
Spanish
recipiente de barro para amasar
Italian
bacile,
bacinèlla
German
Backschüssel.
límmu , nm: limu Definition
ludu, terrighedha fine comente at pasau abba avolotada calada tragandho su chi at agatau; fintzes narbedha in abba firma / l. de mata = allanadura, zenia de lana o erba chi creschet in sas àrbures mescamente betzas e in umbra
Synonyms e antonyms
limàgiu,
limatzu,
lodu,
olle
/
lipu
2.
sa pica fit guasi bóida, bi aiat prus limu chi no abba
Etymon
ltn.
limus
Translations
French
vase,
limon
English
slime
Spanish
barro,
lodo
Italian
limo
German
Schlick.
lódu , nm: ludru 1,
ludu,
luru,
lutu 1 Definition
terra modhe modhe, cun abba meda; in cobertantza, innóriu, male chi si narat de s'àteru chentza arrexone
Synonyms e antonyms
ladrau,
lotzo
Idioms
csn:
èssere un'ispina sut'a ludu = traitori; bambu che l. = bambu meda; fàghere su caminu a l. = passai fatuvatu in d-unu mòri, in d-unu logu, fai abbitu meda a unu logu, fai una cosa sentz'e si arròsciri; faisí sa buca a l., èssiri buca de l. = fuedhai sentza de fundamentu, nàrrere afaiu; istrichidhu de ludu = istídhiu, pitzigada de ludu chi bolat o brincat; èssere a ludu (nau de sa terra)= portai tropu àcua po dha trabballai
Sentences
si proit fait luru e s'imbrutaus is peis passendi
2.
Pópulu sardu no istes piús mudu, abbóghina, ribbèlladi, protesta, ca tropu ti ant betadu preda e ludu! (L.Marteddu)◊ fatu bos apo su caminu a ludu e chena ndh'àere mai unu favore (G.Soggiu)
3.
buca de luru citirí!
Etymon
spn., ltn.
lutum
Translations
French
boue,
fange
English
mud
Spanish
barro,
lodo
Italian
fango
German
Schlamm.
tertevíllu , nm: testevígliu,
testevixu,
tistivillu,
titivílgiu,
titivillu Definition
orrughedhu de istrégiu de terra segau (pratu, cícara o àteru), de imbidru o àteru, fintzes de is tempos antigos: a logos fintzes istrégiu bonu, intreu, mescamente su lacu chi si ponet po animales, testu po frores
Synonyms e antonyms
cicílliu,
ciciu,
cínciaru,
testile 1,
tzíntziri,
tzitzília,
zínzaru 1,
zínzili
Idioms
csn:
fai a t. a unu = bínchere cun fatzilidade a ccn.; pràngiri is t. = èssiri a surrúngiu, sighire a si dispiàghere in debbadas candho su dannu est fatu
Sentences
segu marighedha e màriga manna e nc'iscavu is tistivillus ◊ in Su Carropu ant agatau ainas de ossidiana, puntas, tistivillus decoraus
2.
in coxina dhoi at unu parastàgiu cun cancu tistivillu apicau
3.
sorrixedha mia a tui ti fait a titivillu!
Scientific Terminology
opan
Etymon
itl.
stivilli
Translations
French
débris,
tesson
English
pottery
Spanish
trozos de barro,
barro,
loza
Italian
còccio
German
Scherbe.
testíle 1, téstile , nm Definition
orrughedhu de téula, de istrégiu de terra segau (pratu, cícara o àteru)
Synonyms e antonyms
tabàciu
/
cicílliu,
ciciu,
cínciaru,
tertevillu,
trastighile,
tzíntziri,
tzíntzulu,
zínzaru 1,
zínzili
Etymon
ltn.
*testuile
Translations
French
débris,
tesson
English
tilefragment (kitchenware)
Spanish
tejoleta,
trozo de barro cocido
Italian
còccio di tégola,
di stovìglia
German
Scherbe.