Abbreviations Legenda | Symbols Legend

caènte , agt, nm: cagente, caglienti, cajente Definition nau de una cosa, chi portat una temperadura prus arta de comente est a su normale, nau de su tempus, chi est faendho caentu, a diferéntzia de una temperadura bàscia e pruscatotu a paragone de sa temperadura de su cristianu; temperadura artighina / èssere in cagente = in caentu Synonyms e antonyms caldu, callente, cheghente / caentu, calore | ctr. astroradu, fridu / frios Sentences de cust'abba no faghet a ndhe bufare: est caente che píssiu ◊ zughet sas manos caentes che late 2. sas túrturas rucrant sas costeras chircandhe sos caentes de beranu ◊ unu tempus fimis poveritos e cuntentos, temperaos a fritu e a cajente (Z.Deriu)◊ Maria est cicida in sa forredha, in su caente ◊ asuta de is forredhos dhu'est caente Etymon spn. Translations French chaud English warmth Spanish caliente Italian caldo German warm.

caentósu , agt: cajentosu Definition chi faet caentu, chi caentat, nau de unu logu, de una domo, de bestimentu Synonyms e antonyms callentosu, cheghentosu / caente | ctr. fridu Sentences sas béstias chircant locos caentosos pro pàschere Etymon srd. Translations French chaud English warm Spanish caliente Italian caldo German warm.

càldu , nm, agt: cardu 1 Definition caentu meda; chi est bene caente Synonyms e antonyms caentu, caldesa, cazentu / basca, calura / caente, càlidu, callente, cheghente | ctr. fridu, frios Idioms csn: betare cardu = fàghere caentu; ndhe li daet una calda e una frita = una càdria e una lena, ndhe li narat (o ndhe li pretenet) una chi no li piaghet e una chi li piaghet; caldu néulu, múliu = sa calura meda chi faghet candho, in istiu, s'aera est cuguzada de nues chi muntenent su calore incubadu e úmidu Sentences aiat leadu calchi colpu de aera essendhe a fora de domo dai su caldu a su fritu ◊ est die de cardu forte, oe! ◊ s'arba longa mi betat cardu ◊ si andhat a pei a caldu e a friscu, cun su cuadhu de santu Franchiscu! 2. fia pensendhe a sa die colada cun issu, a sos basos caldos chi m'intendhia ancora in sas laras ◊ fuit una bellesa a si samunare cun abba cheghente in cudhos lacos biancos de sos bànnios caldos ◊ candho sunt cotas, sas seadas si ammelant e si ponent caldas pro las manigare Etymon ltn. cal(i)dus Translations French chaud, chalereux English warm (th) Spanish caliente Italian caldo, caloróso German Hitze, heiß.

callènte, callènti , agt, nm: cazente, caxente, caxenti, chelente, chellente Definition chi tenet caentu, chi est in caentu; chi tenet fortza, chi istat bene (chi tenet cosa, errichesa): nau de fémina, fintzes chi est in more Synonyms e antonyms caente*, caldu, calgenti, cheghente / caentu, cazentu | ctr. fridu, frios Idioms csn: caxente che fogu = caente meda, budhidu; fatzat callenti e arriat sa genti! = su chi contat est a èssere bestidos, de no tènnere fritu (e prus pagu contat sa bellesa de sa bestimenta o de sa cuguzura) Sentences s'abe cheret logu callente e fiores ◊ como sunt aeritas cazentes ◊ is pàrdulas chellentes si issundhint cun su sutzu de su limone e s'ispertzant de tzúcoro ◊ a is agiudadores si donàt su turredhu, su pistocu callente o durces fatus in domu ◊ ge no ti ndi at a dipendi cancunu dannu, de cussa puntura?… ponidí bàngius di axedu callenti! 2. sa carri donat e pedit callenti, carignus e cunfortu ◊ no portai lentzoru de linu ma una mantixedha de piu, però gei mi ndi fera de callenti! 3. si est afancedhada cun su datori e dhi at fatu giai unu pipiu: brut'ègua, gei dh'at agatada callenti! Translations French chaud English warm (th) Spanish caliente Italian caldo German warm, Wärme.

fadhísa , nf: fadhixa Definition chinisu, cussu budhiu asuta de sa braxa; su fogu etotu Synonyms e antonyms cardufari, fairivàiri Sentences si sa Sardigna sighit a bruxare goi no at a passare annos meda chi s'at a reduire a un'ísula de fadhixa ◊ coghiat sa cótzula in sa fadhixa Etymon ltn. *falliva Translations French cendre sous la braise English hot ash Spanish ceniza caliente debajo de las brasas Italian cinìgia German Glutasche.

fairivàiri , nm: farivàiri, farivari, frarivrari Definition chinisu biu e giai orrúbiu de cantu est budhiu meda asuta de sa braxa, tanti ca faet a dhue còere cosa (patata, castàngia, ou) Synonyms e antonyms calduchinu, cardufari, fadhisa Sentences cust'ou at a èssi prus saboriu si dhu fia tebidebi in su fairivàiri? ◊ s'istrumpat in s'arena finivini che pisita in su farivari ◊ allorigados in su farivari, mesa bentre tizirint in caentu… Etymon ltn. flagrare Translations French cendre sous la braise English hot ash Spanish ceniza caliente debajo de las brasas Italian cinìgia German Glutasche.

suàdu , pps, agt: assuau, suatu 1, subau, suvau Definition de suare; chi est in more, in calore / subada che gatu = in more che batu in su tempus (chi istat a màulos, iscandhulosu) Synonyms e antonyms aibbadu, allimitu, imbirtiolau, insuiu, intzinnidu, suguzadu / cdh. sualzalitu Sentences pariant carrelas de vrústios de prudhedas suvadas Translations French en chaleur English aroused Spanish caliente, cachondo Italian infoiato German geil.

«« Search again