acaldanàre , vrb Definition
su imbudhidare de s'ària po su sole, callentare meda
Synonyms e antonyms
acardare,
imbaschire
| ctr.
ifriscare
Sentences
su cane fit a limba fora ca s'est acaldanadu
Etymon
srd.
Translations
French
surchauffer
English
to overheat
Spanish
recalentar
Italian
surriscaldare
German
heiß werden.
acardàre , vrb Synonyms e antonyms
acaldanare
Etymon
srd.
Translations
French
surchauffer
English
to overheat
Spanish
recalentar
Italian
surriscaldare
German
heiß werden.
budhídu , pps, agt, nm: budhitu,
budhiu Definition
de budhire; chi est iscota iscota, chi est de pagu calau de su fogu, chi est caente a tropu; terrenu chi dhue ant abbruxau preparandhodhu po dhu prènnere / còghere a budhidu = in abba, in su brou
Synonyms e antonyms
pistiu
| ctr.
fridu
Sentences
s'abba no at budhidu ancora
2.
est budhidu che in bràsias de fogu, de sa frebba chi zughet ◊ custa cosa est budhida e cheret lassada ifritare pro la manigare ◊ in sa mesa ponent sos budhidos cun covatzas ◊ cust'abba est budhidedha: ispeto chi ifritet unu pagu ◊ mi croco e mi bàtis luego unu tzicu de muscadedhu budhiu
3.
a pràngiu aus fatu petza a budhiu e is culurgiones de casu ◊ non fia bonu nimmancu a mi coi un'ou a budhiu
Translations
French
bouilli,
bouillant,
brûlant
English
boiling
Spanish
hervido
Italian
bollito,
bollènte,
cocènte
German
gesotten,
gekocht,
heiß.
càldu , nm, agt: cardu 1 Definition
caentu meda; chi est bene caente
Synonyms e antonyms
caentu,
caldesa,
cazentu
/
basca,
calura
/
caente,
càlidu,
callente,
cheghente
| ctr.
fridu,
frios
Idioms
csn:
betare cardu = fàghere caentu; ndhe li daet una calda e una frita = una càdria e una lena, ndhe li narat (o ndhe li pretenet) una chi no li piaghet e una chi li piaghet; caldu néulu, múliu = sa calura meda chi faghet candho, in istiu, s'aera est cuguzada de nues chi muntenent su calore incubadu e úmidu
Sentences
aiat leadu calchi colpu de aera essendhe a fora de domo dai su caldu a su fritu ◊ est die de cardu forte, oe! ◊ s'arba longa mi betat cardu ◊ si andhat a pei a caldu e a friscu, cun su cuadhu de santu Franchiscu!
2.
fia pensendhe a sa die colada cun issu, a sos basos caldos chi m'intendhia ancora in sas laras ◊ fuit una bellesa a si samunare cun abba cheghente in cudhos lacos biancos de sos bànnios caldos ◊ candho sunt cotas, sas seadas si ammelant e si ponent caldas pro las manigare
Etymon
ltn.
cal(i)dus
Translations
French
chaud,
chalereux
English
warm (th)
Spanish
caliente
Italian
caldo,
caloróso
German
Hitze,
heiß.
iscotiscòta , avb Definition
èssere i. = chi est budhiu, budhindho, chi abbruxat, no faet a dhu tocare
Synonyms e antonyms
budhidu
Etymon
srd.
Translations
French
bouillant
English
boiling,
hot
Spanish
hirviendo
Italian
bollènte
German
heiß.