abbiàre , vrb Definition
fàere bia, prus bia, prus forte una cosa
Synonyms e antonyms
abbiorare,
abbivare,
avivai,
priurire
/
agghegiare
| ctr.
ammoltighinare,
ammortiare
Sentences
sos fritos de s'ilgerru los batiat a malu puntu abbiàndhelis sas piaes ◊ su sole umpare a s'abba faghet abbiare s'erva ◊ sa terra si unfrat a s'abberta de su sèmene chi si abbiat ◊ li at porridu de s'ànima un'isticu a l'inferchire in cudha antiga branca pro chi abbiet su truncu mesu sicu ◊ su riu abbiat sa costera saltiendhe in matedos e istrampos
Etymon
srd.
Translations
French
raviver
English
to revive
Spanish
avivar,
reavivar
Italian
ravvivare
German
wiederbeleben.
abbibàre , vrb: abbivae,
abbivai,
abbivare,
abbiviai Definition
fàere biu, prus biu, prus biatzu (fintzes torrare apustis de unu mancamentu)
Synonyms e antonyms
abbiare,
abbiatzai,
abbiorare,
abiociai,
alentai,
priurire
/
allutae,
ateneae,
atzipare
| ctr.
ammoltighinare,
ammortiare
Sentences
abbiva su donu de Deus chi est in tecus! ◊ Signori, abbivai in mei sa fidi! ◊ benevénniu, inimicu onestu, veni: mi so preparau totu s'annu abbivandhe sa braja in sa chisina! (G.Chironi)◊ sa genti fiat allupada de su prantu e medas, intendendi s'atitadrixi, ndi sunt dépias essiri a pigai unu pagu de àiri po s'abbiviai
Etymon
srd.
Translations
French
ranimer,
raviver
English
to enliven
Spanish
avivar
Italian
ravvivare
German
wiederbeleben.
abbiorài, abbioràre , vrb: abiorare Definition
fàere biu, prus biu, prus biatzu (nau fintzes de impastu chi si torrat a isciúndhere e murigare)
Synonyms e antonyms
abbiare,
abbiatzai,
abbibare,
alentai,
priurire
| ctr.
ammoltighinare,
ammortiare
Sentences
sos bonos volentes azudant a sos parentes de su mortu fintzas a candho custos torrant a abbiorare
Etymon
srd.
Translations
French
raviver
English
to enliven
Spanish
avivar
Italian
ravvivare
German
wiederbeleben.
allutàe, allutài , vrb: allutare 1 Definition
agiummai coment'e allúere, foedhandho de is sentidos, de s'atentzione, de sa manera de fàere cosa, fàere prus biatzu
Synonyms e antonyms
allutzare
/
abbiatzare,
abbibare
Idioms
csn:
a. is origas = fàghere bene atentzione, iscurtare bene; a. is ogus = abbaidare bene, abbèrrere bene sos ogros, abbaidendhe
Sentences
sa discussioni fiat allutendusí sempri de prus ◊ allutarí is origas poita sa campana mala at pigau torra a sonai! (A.Cannas)◊ dónnia pitica cosa si faet allutare sos ogos ◊ Luisicu iat allutau is origas, ma no arrennesciat a cumprendi ◊ andendu su burricu pariat chi dhi fut benendu su sonnu, ma su meri dh'at fatu allutai apretendidhu a istrúmbulu!
Etymon
srd.
Translations
French
raviver,
exciter
English
to revive,
to excite
Spanish
avivar,
excitar
Italian
ravvivare,
eccitare
German
beleben,
erregen.
imbiatzài, imbiatzàre , vrb Definition
fàere biatzu, prus biu
Synonyms e antonyms
abbiatzai,
abbibare,
abbiorare,
abiociai
Sentences
in beranu s'imbiatzat sa vida ◊ maju cun sa luxi colori de arrosa imbiatzat corus e ogus!
Etymon
srd.
Translations
French
raviver
English
to revive
Spanish
reavivar,
animar
Italian
ravvivare,
riaccèndere
German
beleben.
ispabigliàre , vrb: ispibigliai,
ispibigliare,
spibigliai Definition
segare su pibillu abbruxau de is candhelas, ma fintzes arrangiare o pònnere su pibillu bonu; in cobertantza, fàere prus biu, prus ischidu, prus abbistu / i. su sonnu = catzare su sonnu
Synonyms e antonyms
ispibillonai,
ispipigliare
2.
bídere des s'ama, si s'oju ispibíglias! ◊ sos tragos m'ispibigliaiant e bidio sos fumos de sos arrustos
Etymon
spn.
Translations
French
moucher une bugie,
raviver
English
to snuff,
to revive
Spanish
despabilar
Italian
smoccolare,
ravvivare
German
schneuzen,
beleben.