insissiligài , vrb: insitzibigai, intzitziligai, ississiligai Synonyms e antonyms aciopai, atorigare, auntzare, inciulai, intzidare, umprigare / atiare, incidai, intriscare, mincidiare | ctr. caciare Sentences s'espi terràina apu imparau a no dha insissiligai e peri a no mi fai pungi ◊ dh'intendis? e poi narat ca soi dèu chi insissiligu! 2. ti fait prageri a ississiligai sa curiosidadi sua Translations French inciter English to prod Spanish incitar Italian stuzzicare German reizen.

insutzuligài , vrb Definition batire fàmene, apetitu, disígiu, gana; fàere inchietare su cane Synonyms e antonyms agganire, alluscai / airai, arrannegai, collobbiare, inchietae, inciulai, infuterare, intziminire, suberiare Etymon srd. Translations French aiguiser l'appétit, donner l'envie (de), agacer English to irritate, to whet s. o.'s appetite Spanish despertar el apetito Italian stuzzicare l'appetito, inuzzolire, irritare German den Appetit reizen, begierig machen, reizen.

intzutzulài, intzutzullài , vrb: itzutzulai Definition istare a su punghe punghe, naendho o faendho in crica de ispínghere s'àteru a fàere calecuna cosa Synonyms e antonyms impunciai, inciulai, insissiligai, intzidiare, intzutzulliri, ispuntzonare, ispuntogliare, tzuntzullare Sentences tocat a iscurtai ita narat sa genti e a intzutzullai asuta asuta ◊ mi intzutzullat sa genti coment'e chi sia un'ànima mala ◊ circànt sa manera de dh'aciapai, a Cristus, e intzutzullànt a tot'is Ebreus ◊ a giòvunu gei praxiat a mei puru a itzutzulai is bagadias! ◊ sa chistioni at intzutzullau sa crosidadi de is féminas Etymon srd. Translations French piquer, taquiner English to prod Spanish provocar Italian stuzzicare German reizen.

ispeltàre , vrb: ispertare, ispretai, ispretare, spertai Definition ischidare, mòvere o atzitzare s'atentzione, batire sa gana, s'apititu, fàere spertu, atentu, cabosu; pigare in cunsideru una chistione, cunsiderare po cumprèndhere e nàrrere ite o comente est, nàrrere sa cosa, ispiegare; petenare pilos iscrabionaos / ispertare paràula = bogare faedhu Synonyms e antonyms abbibare, dispertare*, insissiligai, intzidiare, ischidare, ispipigliare / isparpedhare, spetedhai Sentences su binu chi bufamus nos ispeltat su sentidu ◊ pighit una pruga, chi dhi podit ispretai s'apititu! 2. beniat una sennora chi si fachiat ispertare dae ajaja: a mimme mi nche bocabant fora pro no intèndhere su chi nabant ◊ e bois, limbas, ispertate! ◊ isse faedhat bene ispretendhe chistionos in italianu ◊ custa cosa no est ispertata vene ◊ sas oricras separaiant sos sonos s'unu dae s'àteru e sa limba chircaiat de los ispertare (M.Pira) 3. chin sas féminas no resessiat a ispertare paràula ◊ si fachet ajuare chene ispertare paràula, solu a tzinnos ◊"Bobbore! Bobbore!" repitiat tra issa chena resessire a ispretare faedhu (G.B.Fressura) Etymon ctl., spn. Translations French attirer, exciter, interpréter English to wake up, to prod, to interpret Spanish despertar, interpretar Italian destare, stuzzicare, interpretare German erwecken, auslegen.

spertài , vrb: ispeltare*, spertiai 1, spretai Definition ischidare, mòvere, atirare s'atentzione, bogare s'apititu, sa gana, fàere spertu, atentu, cabosu Synonyms e antonyms abbibare, dispertare, intzidiare, ischidare, ispipigliare Idioms csn: s. sa menti, sa boxi, s'apititu = allutare sa mente, iscrarire sa boghe, fagher bènnere s'apititu; spretai su stògumu = fàghere tizirire su mànigu; spertiai su passu = illonghiare o istirare su passu, allegrare su passu, caminare de prus; vida spretada = vida unu pagu prus líbbera, prus de pessone manna 2. spértia su passu e fai su chi ti apu nau! 3. faiant prus vida spretada is serbidoredhas chi no is merixedhas Translations French exciter, éveiller, causer English to wake up, to prod, to whet Spanish despertar Italian destare, stuzzicare German wecken, anregen.

«« Search again