cucuriòla , nf Definition
fémina conchilébia, pagu séria
Synonyms e antonyms
currijola,
durundella
Sentences
primma li at dadu su coro, a cudhu, e poi si est fata cucuriola!
Etymon
srd.
Translations
French
femme frivole
English
frivolous woman
Spanish
mujer frívola
Italian
dònna frìvola
German
eitle Frau.
dòna , nf: donna Definition
títulu chi si giaiat a sa mama e a sa pobidha de is Giuighes sardos, apustis a is féminas de is famíglias nóbbiles: s'impreat fintzes coment'e númene de arrespetu po personas mannas, parentes: donna manna (ajaja), donna socra (sogra)/ donna sogra = onnasogra, sa mama de su maridu pro sa muzere, sa mama de sa muzere pro su maridu; dona ’e muru = buchemeli, annaemele, can’e linna; pira ’e d. = calidade de pira
Sentences
Donna Leonora de Arborea at guvernadu sa Sardinna apustis de sa morte de su frade Ugone
2.
cussas tancas fint de Dona Vera ◊ donna Maria est filla de unu grandu conti ◊ donna Pepina cugútzula si cratzat e s'iscrutzat e bandat a Castedhu iscrutza e a capedhu
3.
una pira ’e donna mi ant dadu a manigare…
Etymon
ltn.
domina
Translations
French
Donna,
Madame
English
woman,
lady,
mrs
Spanish
doña
Italian
Dònna,
signóra
German
Donna,
Frau.
fémina , nf, agt: fémmia,
fémmina Definition
nau mescamente de sa genia umana, s'organísimu chi prus isvilupat s’aparatu adatu po arrecire e ingendrare s'óvulu, fàere crèschere su fedu e afigiare; si narat mescamente in su sensu de persona fémina e fintzes de pobidha; nau pentzandho a ómine cojuau, sa pobidha; títulu de arrespetu chi si giaet prus che àteru a fémina chi no si connoschet o chi no s'ischit chie est; de duas cosas chi s'intrant apare, sa chi portat un'istampighedhu po intrare s'àtera (su mascu)/ erba de féminas = iparra (Capsella bursa pastoris)
Synonyms e antonyms
mulleri,
pobidha
/
femininu
| ctr.
ómine
/
mascru
/
maridu,
pobidhu
Idioms
csn:
f. afainada, fata, bagadia, cojada, bella, lègia, fainera; f. istrobbada = chi zughet su mese; f. primarza, primajola = chi at tentu fedu sa prima borta; f. istrumada = chi s'est istrumada, ndhe at pérdiu su fedu; f. andhada e bénnida, f. mala = fémina imbitzada a ómines; dimandhare f. = chèrrere a muzere; anzone, batu, àinu f. = si narat de totu sos númenes chi no tenent númene diferente de su mascru; sere a cadhu a sa moda de sas féminas = cun is cambas a una parti; sa f. est bennia in ou (nadu de zòvana creschindhe)= at comintzadu a li bènnere su mese, comintzat a èssere a tretu de fizolare
Sentences
dh'eis a crei cras su chi fadeus nosu féminas!…◊ sa fémina in malíscia contat nudha: niunu mi lu podet dennegare (Pulina)◊ finas a oe sa fémina est restada che iscrau ◊ cussu picioconi, chi no donat cura, is féminas dhu torrant a s'ossu
2.
che tenzo sa fémina foraidha e cheret chi mi arranze a sa sola, oe
3.
bona fémina, de ue sezis? ◊ fémina, ite cheres? ◊ o cudha fémina, mighi in cue no b'istat neune!
4.
bi at zuncu mascru e zuncu fémina, fiore mascru e fiore fémina ◊ custu est unu lèpuri fémina ◊ custos teniant unu fizu màsciu e una fiza fémina ◊ si piscant is arritzonis fémina ca portant is ous
5.
e torra ancora gastos e ispassos, pranzos rebbotas e lussos e galas, abbusos e burrúscios e fragassos, malos cumpanzos e féminas malas (P.Casu)
Surnames and Proverbs
prb:
fémina chene busciaca, fémina mesu maca ◊ fémina neada fémina pretziada ◊ iscuru a s'ómine chi narat segretos a fémina ◊ sa malíscia de sa fémina superat totu sas àteras
Etymon
ltn.
femina
Translations
French
femme
English
woman
Spanish
mujer,
hembra,
femenino
Italian
dònna,
fémmina,
femminile
German
Weib,
Frau,
weiblich.
fraghíssa , nf: praghissa Definition
fémina chi at pérdiu su fedu
Translations
French
femme qui a avorté
English
woman who has had a miscarriage
Spanish
malparida
Italian
dònna che ha abortito
German
Frau,
die einen Abort hatte.
mammài , nf: bammai Definition
foedhu chi si narat po sa mama etotu (e chentza s'artículu est sèmpere sa mia o sa tua); a logos dhu narant po arrespetu a calesiògiat fémina manna, cojuada o bagadia, acumpangiandhodhu a su númene, mescamente tzerriandho; dhue at logos chi dhu narant a sa mama de sa mama o de su babbu
Synonyms e antonyms
mama
/
mae,
tzia
/
ajaja
Sentences
nosus si furiaus sétzius a papai cuntentus totus impari cun mammai e babbai ◊ tochit, mammai, lessidimí andai! ◊ chi deu narau "a tuis" a mammai mi donàt unu cropu de turra a murrus e mi nd'isciusciàt is dentis!
2.
mammai Maria, at nadu mamma a bènnere a domo pro cudhu cumandhu! ◊ si narat "Mammai!", e no a tiatumbis, putzidha, ca est fémina manna!
Etymon
srd.
Translations
French
maman,
madame
English
mother,
madam
Spanish
mamá,
señora
Italian
mamma,
signóra
German
Mutter,
Frau.
mugère , nf: mullei,
mulleri,
mutzere,
muzere Definition
fémina cojuada chi tenet su pobidhu / min. mulleredha; leare a muzere
Synonyms e antonyms
pobidha
/
cdh. mudheri,
ttrs. muglieri
Sentences
a chie si che at leadu a muzere? ◊ unu giòvunu est andau a si domandai una fémina po mulleri ◊ tènela contu e faghe su dovere, ca si chilcat s'anzena su maridu tandho chilcat s'anzenu sa muzere!
3.
unu giòvunu in edadi de si cojai
Surnames and Proverbs
smb:
Mulleri
/
prb:
muzere manna cuerrat maridu ◊ si disígias ammasedai pigadí mulleri!
Scientific Terminology
ptl
Etymon
ltn.
muliere(m)
Translations
French
femme
English
wife
Spanish
mujer,
esposa
Italian
móglie
German
Ehefrau,
Frau.