Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

bachiàna , nf: baghiana, bagiana, bajana, batzana, vagghiana Definition sa fémina chi ancora no s' est cojuada / zúghere a unu che bajana bella = chi totus dhu bollint, dh'abantant, dhu istimant Synonyms e antonyms bacadiba, vacanza Sentences una bachiana est unu frore e petzi chie la cheret a isposa la podet acurtziare ◊ sas bajanas de bidha mia meritant totu sos bantos ◊ e cantas bajanedhas disizadu no ant d'èssere che tue! ◊ indunu indunu Nianna si che acatat batzana bedusta ◊ bagianas mias, leàdendhe paura de mastru Gaetanu!◊ Pepe faghet sa serenada a sas bagianas Surnames and Proverbs smb: (Aiana, Asciana, Axana) Translations French célibataire, fille ou demoiselle English unmarried woman Spanish soltera Italian nùbile, signorina German Ledige, Fräulein.

befàna , nf Definition genia de personàgiu pentzau che una fémina bècia chi batit is donos a is piciochedhos su note de su chimbe abbreschendho a su ses de ghennàrgiu Synonyms e antonyms marragoti Sentences a sa befana dhue crent su fedu ma no is mannos ◊ mai befana in faci apu biu, ma dh'ia a bolli biri e fuedhai (F.Pischedda)◊ is pagus bortas chi nci atafàt a sa crapita giusta, sa befana lassàt adítziu adítziu duas figus sicadas Etymon itl. Translations French "befana" English epiphany, ugly woman Spanish "Los Reyes" (Magos) Italian befana German Befana, alte, gerechte Hexe, die, nach der italienischen Volksüberlieferung.

búa 1 , nf Definition genia de cosa chi istat in pitzu de s'abba, in mare, po sinnalare su logu; fémina manna e grassa meda; àteru? Synonyms e antonyms mandonga Sentences ojamomia, innòi nci at àcua meda: stau ca seus acanta de sa bua! 2. in sas domos sas vècias sunt precandhe in bua de zanna Etymon itl. Translations French bouée, grosse femme, dondon English buoy, big fat woman Spanish boya Italian bòa, gavitèllo, donnóne German Boje, Riesenweib.

cochinèra , nf: coghinera, coxinera, cuxinera Definition fémina chi faet e coet sa cosa de papare, chi manígiat sa coghina Synonyms e antonyms coginadora, prantzera Sentences Larenta est una grandhe coghinera, zughet manos de oro pro fàghere mànigos licarzos e durcheria ◊ cussa fit istada coghinera in domo de zente rica Scientific Terminology prf Translations French cuisinière English woman cook Spanish cocinera Italian cuòca German Köchin.

cotogliàna , nf: cotoliana Definition fémina àbbile chi a pagamentu andhat a is domos angenas a fàere sa cota de su pane po is àteros Synonyms e antonyms cochidora Sentences sa cotogliana giuchet sa funnedha totu impodhinata Scientific Terminology prf Etymon srd. Translations French femme experte dans la cuisson du pain English woman skillful in cooking bread Spanish mujer que sabe cocer el pan Italian dònna espèrta nella cottura del pane German geschickte Bäckerin.

cucuriòla , nf Definition fémina conchilébia, pagu séria Synonyms e antonyms currijola, durundella Sentences primma li at dadu su coro, a cudhu, e poi si est fata cucuriola! Etymon srd. Translations French femme frivole English frivolous woman Spanish mujer frívola Italian dònna frìvola German eitle Frau.

dòna , nf: donna Definition títulu chi si giaiat a sa mama e a sa pobidha de is Giuighes sardos, apustis a is féminas de is famíglias nóbbiles: s'impreat fintzes coment'e númene de arrespetu po personas mannas, parentes: donna manna (ajaja), donna socra (sogra)/ donna sogra = onnasogra, sa mama de su maridu pro sa muzere, sa mama de sa muzere pro su maridu; dona ’e muru = buchemeli, annaemele, can’e linna; pira ’e d. = calidade de pira Sentences Donna Leonora de Arborea at guvernadu sa Sardinna apustis de sa morte de su frade Ugone 2. cussas tancas fint de Dona Vera ◊ donna Maria est filla de unu grandu conti ◊ donna Pepina cugútzula si cratzat e s'iscrutzat e bandat a Castedhu iscrutza e a capedhu 3. una pira ’e donna mi ant dadu a manigare… Etymon ltn. domina Translations French Donna, Madame English woman, lady, mrs Spanish doña Italian Dònna, signóra German Donna, Frau.

fémina , nf, agt: fémmia, fémmina Definition nau mescamente de sa genia umana, s'organísimu chi prus isvilupat s’aparatu adatu po arrecire e ingendrare s'óvulu, fàere crèschere su fedu e afigiare; si narat mescamente in su sensu de persona fémina e fintzes de pobidha; nau pentzandho a ómine cojuau, sa pobidha; títulu de arrespetu chi si giaet prus che àteru a fémina chi no si connoschet o chi no s'ischit chie est; de duas cosas chi s'intrant apare, sa chi portat un'istampighedhu po intrare s'àtera (su mascu)/ erba de féminas = iparra (Capsella bursa pastoris) Synonyms e antonyms mulleri, pobidha / femininu | ctr. ómine / mascru / maridu, pobidhu Idioms csn: f. afainada, fata, bagadia, cojada, bella, lègia, fainera; f. istrobbada = chi zughet su mese; f. primarza, primajola = chi at tentu fedu sa prima borta; f. istrumada = chi s'est istrumada, ndhe at pérdiu su fedu; f. andhada e bénnida, f. mala = fémina imbitzada a ómines; dimandhare f. = chèrrere a muzere; anzone, batu, àinu f. = si narat de totu sos númenes chi no tenent númene diferente de su mascru; sere a cadhu a sa moda de sas féminas = cun is cambas a una parti; sa f. est bennia in ou (nadu de zòvana creschindhe)= at comintzadu a li bènnere su mese, comintzat a èssere a tretu de fizolare Sentences dh'eis a crei cras su chi fadeus nosu féminas!…◊ sa fémina in malíscia contat nudha: niunu mi lu podet dennegare (Pulina)◊ finas a oe sa fémina est restada che iscrau ◊ cussu picioconi, chi no donat cura, is féminas dhu torrant a s'ossu 2. che tenzo sa fémina foraidha e cheret chi mi arranze a sa sola, oe 3. bona fémina, de ue sezis? ◊ fémina, ite cheres? ◊ o cudha fémina, mighi in cue no b'istat neune! 4. bi at zuncu mascru e zuncu fémina, fiore mascru e fiore fémina ◊ custu est unu lèpuri fémina ◊ custos teniant unu fizu màsciu e una fiza fémina ◊ si piscant is arritzonis fémina ca portant is ous 5. e torra ancora gastos e ispassos, pranzos rebbotas e lussos e galas, abbusos e burrúscios e fragassos, malos cumpanzos e féminas malas (P.Casu) Surnames and Proverbs prb: fémina chene busciaca, fémina mesu maca ◊ fémina neada fémina pretziada ◊ iscuru a s'ómine chi narat segretos a fémina ◊ sa malíscia de sa fémina superat totu sas àteras Etymon ltn. femina Translations French femme English woman Spanish mujer, hembra, femenino Italian dònna, fémmina, femminile German Weib, Frau, weiblich.

fraghíssa , nf: praghissa Definition fémina chi at pérdiu su fedu Translations French femme qui a avorté English woman who has had a miscarriage Spanish malparida Italian dònna che ha abortito German Frau, die einen Abort hatte.

mandònga , nf: mindonga Definition fémina debberone Sentences ca bi sunt sos annos, ses manna, màntziga e mandonga! ◊ ti apo a nàrrere continu "mindonga"! Translations French grosse femme, dondon English big woman Spanish sargentona, maritornes Italian donnóne German Riesenweib.

paltòlza , nf: pantògia, pantolza, pantòrgia, pantorza, partògia, partòglia, partonza, partòrgia, partorja, partorza, partoxa, partroxa, patroxa, prantòrgia, prantoxa, prentoxa Definition fémina in partu, o chi at tentu pipiu a friscu, de pagu, pesandho de parturàgiu Synonyms e antonyms paltolzana, pana, partera Sentences a sa pantòrgia in su partu dh'agiudaiant is féminas de su bighinau, is parentes ◊ sa partòglia est galu istéssita in su letu ◊ sa partorza s'est illierada 2. sa chi dhu at ispitzuau depit èssi un'arxa prentoxa! ◊ candu dhi ant donau sa pipia de tzapu at cumentzau a si assebiai: cussa fut arxa prentoxa! Etymon srd. Translations French parturiente, accouchée English woman in labour, puerpera Spanish parturienta, puérpera Italian partoriènte, püèrpera German Gebärende, Wöchnerin.