Ditzionàriu in línia
de sa limba e de sa cultura sarda

arrembucài , vrb: arremucai, arremurcai, arremurcare, errembucare, ramucai* Definition pigare a tira, a tragu Synonyms e antonyms remulciare, remusciare Sentences no fiat sa barca arremuchendu su pisci, ma unu pisci mannu arremuchendu sa barca! Translations French remorquer English to tow Spanish arrastrar, remolcar Italian rimorchiare German schleppen.

arrembúcu , nm: arremucu, arremurcu, arrimbucu, errembucu, remucu* Definition cosa chi si leat aifatu a tiradura; fortza o màchina chi tirat (fintzes in agiudu de un'àtera chi a sola no bastat) Sentences no andat mancu a tira, mancai dhi pongas arrembucu! Translations French remorquage, remorque English tow Spanish remolque Italian rimòrchio German Schleppen.

istrascinadúra , nf: istrasinadura Definition su istrascinai Synonyms e antonyms trazadura, trazu, trisinadura / cdh. straxinatura Etymon srd. Translations French action de traîner English trailing Spanish arrastre Italian strascinaménto German Schleppen.

istrasínzu , nm: strasíngiu, strisíngiu Definition su istrisinare, sa moida chi si faet trisinandho, tragandho cosa Synonyms e antonyms istrísinu, trasíngiu, trasinonzu, trisíngiu Etymon srd. Translations French action de traîner English trailing Spanish arrastre Italian strascinìo German Schleppen.

istrisignàre , vrb: istrisinare, striscinai Definition pigare cosa trísina trísina chentza dh'artzare de terra, andhare a su friga friga in terra, fintzes illascinare; pònnere crocaos istérrios in terra / istrisignare is dentes = arrodare dentes, tzacarrai is dentis Synonyms e antonyms atrasinai, istrascinai, istrisinzare, traginare, trazare, trijinare / allescinai / isterrigorzare Sentences lèalu in pesu cussu traste, no l'istrísines in terra ca l'imbrutas! Translations French traîner English to drag Spanish arrastrar Italian trascinare German schleppen.

ramucài , vrb: arrembucai, errembucare, remurcai, remurcare, remurchiare, rimucare Definition pònnere o pigare a tragu, atacau a tira Synonyms e antonyms remulciare, remusciare Etymon ctl., spn. Translations French remorquer English to tow Spanish remolcar Italian rimorchiare German schleppen.

remúcu , nm: arrembucu, remúlciu, remúrchiu, remurcu, rimurcu Definition cosa chi s'ingollet aifatu a tiradura, a tragu; fortza o àteru po tirare, màchina chi tirat / leare a r. = pigai o portai a tragu; cosa, àliga a r. = a meda, a tirai a marra Sentences lis aiant serradu sa gianna dae fora cun truncos postos de rugadis e presos a sa gianna cun funes e remurcos 2. su priducu creschet in sos muntonarzos chin sa porcheria a remucu Etymon srd. Translations French remorque, remorquage English tow, trailer Spanish remolque Italian rimòrchio German Anhänger, Schleppen.

striscinài, strisiài, strisinài , vrb: istrisignare* Definition pigare o andhare a tragu, a su friga friga, a su trísina trísina Synonyms e antonyms atrasinai, istrascinai, traginare, trazare, trijinare Translations French traîner English to drag Spanish arrastrar Italian strisciare, strascinare German kriechen, schleppen.

tíra 1 , nf Definition su tirare; su pigare a tragu o tirare cosa chi benit aifatu, capacidade, fortza de tirare, su tirare a suspidura Synonyms e antonyms tironzu, tostadura / sutzadura Idioms csn: proare sa t. a ccn. = proare a bídere cantu podet, cantu fortzat; leare, pigai, zúghere a t. = tirendhe, a trazu, a su tira e tosta, a fune (un'animale); abbambiai sa t. = allenare, tirare prus pagu; èssere a tira, a tirotzu cun carchi cosa = peleendhe, gherrendhe cun carchi cosa, in chirca de fàghere carchi cosa 2. sos boes mios tenent una bella tira ◊ sa tira de cussu pupone est irromasendhe sa mama ◊ sos boes cumprendhent sa tira de sas funes 3. sunt cun s'àinu a tira ◊ ndi dha tragu peri a tira, chi no benit a sola! Etymon srd. Translations French trait, traînage, tirage English drawing, traction, draught Spanish tiro, tracción arranque, tiro Italian tiro, trazióne, tràino, tiràggio German Zug, Schleppen, Zug.

tragài , vrb: tragare Definition pigare a tragu, a tira / fai su traga traga (giogu) = andhare illascinadho cicios Synonyms e antonyms batire, carrare, tranguai, trazare, trogonai Idioms csn: tragare a crastu, a pedra = iscúdere a crastu; tragare fogu = tzacare, pònnere o apuntai fogu; tragai is cambas caminendi = caminare a pelea Sentences sa note che tragat su die ◊ no ti fatzas tragai: movidí! ◊ is carrus tragànt linnàmini e craboni de carriai in su trenu ◊ mi lassamu tragai de sa curiosidadi ◊ is piciocas iant tragau giarra a cofas ◊ su tiau nci dh'at tragau a s'inferru ◊ chi dhoi andat su babbu ndi dha tragat peri a tira! ◊ cudhos iscrapones fuint diasi mannos chi no dhos podiat tragare ◊ su binzarzu dh'ant presu cun sagones e tragau a bidha tira tira ◊ si ch'est andhau de domo tragandhosi unu matzucu a ifatu Etymon ltn. *trahicare Translations French tirer, traîner English to pull, to tow, to drag Spanish arrastrar Italian tirare, trainare, trascinare German ziehen, schleppen.

trazadúra , nf Definition su trazare / a t. = trazendhe, a tragu, ma fintzes a meda, a tirai a marra Synonyms e antonyms tragadura, trazada, trazamentu, trisinadura 2. suta de sos élighes bi fit sa landhe a trazadura Etymon srd. Translations French traînement English dragging Spanish arrastre Italian trascinaménto German Schleppen.

trazaméntu , nm Definition su trazare Synonyms e antonyms trazadura, trisinadura Sentences si arritzat Caravúgliu dagh'intendhet chi cópia ndh'at dadu… trazamentu, istratúgliu, pariat ch'isfundhaiat su tauladu! Etymon srd. Translations French traînement English pulling Spanish arrastre Italian trascinaménto German Schleppen.

trazàre , vrb Definition andhare, pigare o portare a tragu, illascinandho in terra, a trebballu coment'e candho si pigat e trantzit cosa grae: nau de s'abba candho proet a meda, portare sa terra a bàsciu / andhare o leare traza traza = a tragu, alliscinendi in terra Synonyms e antonyms atrasinai, istrascinai, istrisignare, traginare, tragai, tranguai, trasigare, trisinare, trogonai Sentences onzunu in sa vida trazat pesantes cadenas ◊ de donos tuos no sias avaru a sos chi patint e sunt in azios, a sos chi trazant sa vida che rughe (P.Casu)◊ comente at próidu, e ca sa terra fit arada, s'abba at totu trazadu Translations French traîner, tirer English to drag, to haul Spanish arrastrar Italian trascinare, trainare German schleppen, nachschleppen.

trijinàre , vrb: trisinai, trisinare 1, trixinare Definition pigare o andhare a tragu, andhare a su friga friga; tratagasare casu; in cobertantza, cobèrrere / trísina trísina = a su friga friga, a trazu, trazendhe Synonyms e antonyms atrasinai, istrascinai, istrisignare, traginare, trazare, trogonai / codhai Sentences caminendhe àrtzia sos pes, no istes trisinendhe sas iscarpas! ◊ sunt che canes chi si cherent trisinare ◊ rispondheit annuzadu trisinendhe sas dentes ◊ su topi afracat su paperi e dhu trísinat a unu stampu ◊ sos boes in s'arzola passant subra de sas mannas trisinendhe una pedra ◊ essiat a denote trisinandho una pedhe in terra Etymon itl. tracinare Translations French traîner, ramper, raser English to shuffle Spanish arrastrar Italian trascinare, strisciare German schleppen.

trisíngiu , nm: trisinzu Definition su trasinai, su pigare a tragu, sa moida chi si faet trisinandho, tragandho cosa Synonyms e antonyms istrasinzu, trasíngiu, trasinonzu Sentences li mutiant "Trisinzu" ca caminandhe chin sas ancas tesse tesse andhabat trazandhe sos pedes Etymon srd. Translations French traînement English dragging Spanish arrastre Italian stràscico, trascinìo German Schleppen.