caratzànu , agt Definizione
chi est comente e chi portet sa caratza, una màscara, falsu, traitore
Sinonimi e contrari
facinàrgiu,
falsu,
fingidore,
fingidu,
malafideau
Frasi
caratzana, tue ammoras chin totus!
Terminologia scientifica
ntl
Traduzioni
Francese
trompeur,
faux
Inglese
false
Spagnolo
tramposo,
falso
Italiano
simulatóre,
falso
Tedesco
falsch.
falludhéri , agt Definizione
chi ingannat, chi no giaet a bíere su chi est
Sinonimi e contrari
faltosu,
inganniosu
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
false
Spagnolo
falaz
Italiano
fallace
Tedesco
trügerisch,
täuschend.
faulóngiu , agt, nm Definizione
chi o chie narat fàulas, chi ingannat, chi trampat, faet a crèdere una cosa po àtera
Sinonimi e contrari
caldubberi,
castangeri,
fabularzu,
fauànciu,
fauloxu,
mincidiosu,
patoceri
| ctr.
beridadosu
Frasi
cussas sunt féminas faulòngias, afrodhieras e traitoras
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mystificateur,
trompeur
Inglese
deceptive
Spagnolo
engañoso
Italiano
ingannévole
Tedesco
Betrüger,
lügnerisch.
fingídu , agt: fingiu Definizione
chi costumat a fàere is fintas, a ingannare
Sinonimi e contrari
caratzanu,
dispintadore,
falsu,
fingidore,
finteri,
fintu,
tramposu
| ctr.
francu,
ispontziau,
sentzígliu
Frasi
candho mi miraias creia chi mi amaias e imbetzes fis fingida ◊ no soi fingia, su giustu ti naru! ◊ cun fingidu pretestu mi at a dare unu carignu ma est pro mi arrestare
Terminologia scientifica
ntl
Traduzioni
Francese
trompeur,
hypocrite
Inglese
deceiving,
hypocrite
Spagnolo
engañador,
hipócrita
Italiano
ingannatóre,
ipòcrita
Tedesco
trügerisch,
heuchlerisch.
imbovéri , agt, nm Definizione
chi o chie costumat a imbovare sa gente
Sinonimi e contrari
arrebuseri,
fraitzu,
imbodhiosu,
imbusteri,
inganneri,
ingregheri,
tramperi,
tramposu
Frasi
no fait a giogai cun genti imbovera: ndi perdis totu!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
cheat
Spagnolo
embaucador
Italiano
gabbatóre
Tedesco
Betrüger.
incatramadòre, incatramadòri , agt, nm Definizione
chi o chie leat s'àteru a ingannu
Sinonimi e contrari
afrascadore,
arrebuseri,
fraitzu,
imbodhiosu,
imbusteri,
inganneri,
tramperi,
tramposu,
trasseri
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
deceptive,
deceiver
Spagnolo
engañador
Italiano
ingannatóre
Tedesco
Betrüger.
ingannadòre, ingannadòri , agt, nm Definizione
chi o chie faet ingannos
Sinonimi e contrari
aciseri,
incatramu,
inganneri,
inganniosu
/
dimóniu
Frasi
custu ingannadore induit a s'errore mannos e pitzinnos ◊ no bos intzeghet sa chimera ingannadora de faltzos profetas pagados dai manu furistera! ◊ una, male pro me, ndhe apo istimadu cretendhe chi no fit ingannadora
Cognomi e Proverbi
prb:
s'ingannu torrat a s'ingannadore
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
cheat,
deceiving
Spagnolo
engañador
Italiano
ingannatóre,
seduttóre
Tedesco
Betrüger,
Verführer.
ingannamúndhu , nm Definizione
unu chi ingannat
Sinonimi e contrari
inganneri,
tramposu
Frasi
ingannamundhu, disgrasciadu!
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
trickster
Spagnolo
engañamundo
Italiano
gabbamóndo
Tedesco
Betrüger.
ingannéri , agt, nm Definizione
chi o chie costumat a ingannare
Sinonimi e contrari
afrascadore,
arrebuseri,
fraitzu,
imbusteri,
ingabberi,
inganniosu,
ingregheri,
maltariosu,
mànghinu,
mariolu,
tramperi,
trasseri
| ctr.
sentzillu
Frasi
sentz'e nisciuna istima, coru fartzu, inganneri, mi as amau po finta! ◊ ses andhendhe cun sussos dimónios inganneris!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
deceiver,
deceitful
Spagnolo
engañador
Italiano
ingannatóre,
ingannévole
Tedesco
trügerisch,
Betrüger.
inganniósu , agt: ingannosu Definizione
chi portat s'ingannia, chi faet is cosas a ingannu, chi faet a crèdere una cosa po un'àtera, chi faet orrúere in fadhina
Sinonimi e contrari
falludheri,
ingannadore,
inganneri,
ingandhilatzu,
ingheniajolu,
tramposu
/
ingannile
| ctr.
onestu,
sentzillu
Frasi
intelletuales e políticos inganniosos narant chi no amus limba ◊ cussu fit un'ómine ingannosu e fintu ◊ fit su pore a mi pònnere sas alas de cudhu inganniosu afaltzamentu! ◊ dai sa zente ingannosa apo tribagliadu debbadas! ◊ amore chi mi as traitu, amore tzegu ingannosu!
Terminologia scientifica
ntl
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
mystificateur,
trompeur,
illusoire
Inglese
deceptive
Spagnolo
engañador,
engañoso
Italiano
mistificatóre,
ingannévole,
illusòrio
Tedesco
Schwindler.
ingheniajólu , agt Definizione
nau de ccn., chi faet inghénias, chi leat in trampa
Sinonimi e contrari
falludheri,
ingannadore,
inganneri,
inganniosu,
tramposu
/
ingannile
Frasi
una colora biscacada, ocros de lampu, cun sa boche ingheniajola de una zana, muissa, mi at tentau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
alléchant,
trompeur
Inglese
tempting,
misleading
Spagnolo
engañoso
Italiano
allettante,
ingannévole
Tedesco
verlockend,
trügerisch.
ispiligàmba , agt, nm: spilligamba Definizione
chi o chie aprofitat a face manna de is cosas angenas
Sinonimi e contrari
brunzeri,
imbolicosu,
mangiafrancu,
smurfidori,
tramperi
/
mandronàciu
Frasi
benint pro fàghere promissas istrambas a sa manera de sos ispiligambas (L.Ilieschi)◊ su babbu at àpidu sa fiza passizendhe cun d-unu ispiligamba ◊ si l'imbrocas in domo anzena cun sa banca aparitzada, s'ispiligamba ispilit fintzas sa conca de su mortu!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
escroqueur,
trompeur
Inglese
cadger,
cheat
Spagnolo
gorrón
Italiano
scroccóne,
gabbamóndo
Tedesco
Schmarotzer.
mascangànnu , nm: maschinganna,
maschingannu Definizione
mascu de ingannu, genia de mostru (pegus naschiu istrupiau), su dimóniu; fintzes una genia de móvia o chinnida chi trampat a chie est in crica de aciapare a un'àteru
Sinonimi e contrari
immostre,
mastringannu,
mostre
/
demóniu
Modi di dire
csn:
leare a unu a maschingannu = trampare, leare s'àteru cun iscusas a ingannu; maschinganna (morisca) = marighedha de carrúciu, morisca créschida in mesu de sa tàula
Frasi
abba e aera sunt pienos de àligas e ferenos, essint maladias noas, sos pegos aultint o anzant mascangannos ◊ unu pastore una note at biu una grannu colunna altzannosi de terra e at pentzau ca cussu fiat Maschinganna ◊ su maschinganna essit in figura de mascu de brebè, de boe niedhu…
Traduzioni
Francese
trompeur
Inglese
deceiver,
deceiving move,
dribbling
Spagnolo
engañador,
movimiento engañador
Italiano
ingannatóre,
mòssa ingannatrice
Tedesco
Betrüger,
Finte.
mentósu , agt Definizione
nau de una mata, de una terra, chi fartat, chi no est dónnia annu chi portat frutu; chi giaet un'arresurtau (de frutu) chi no est su chi si ibertaiat
Sinonimi e contrari
annigosu,
annósigu
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
fallacieux,
trompeur
Inglese
misleading
Spagnolo
vecero,
de año y vez
Italiano
fallace
Tedesco
nichtkeimend.
trampanéri , nm Definizione
chie acostumat a fàere tràmpanas, a trampare, nàrrere fàulas
Sinonimi e contrari
trampanudu,
tramperi,
tramposu
Frasi
est in istadu malu totu pro curpa de sos trampaneris ◊ oe s'est atoscadu s'ambiente e trampaneris cun diplomas mannos cosas istranas s'ant fissadu in mente (R.Casula)◊ at a èssi cosa chi narat s'amigu trampaneri po bantaxeria! ◊ dèu dh'apu arróscia custa genti trampanera!
Traduzioni
Francese
trompeur,
escroc
Inglese
cheater
Spagnolo
tramposo
Italiano
ingannatóre,
truffatóre
Tedesco
Betrüger.
trampéri , agt, nm Definizione
chi o chie acostumat a cuncordare tramperias, trampas
Sinonimi e contrari
afrascadore,
arrebuseri,
fraitzu,
imbodhiosu,
imbusteri,
inganneri,
maciapaneri,
mànghinu,
tramposu,
trampuceri,
trobedheri
Frasi
tramperi chi no ses àteru! ◊ su grodhe est un'animale tramperi
Terminologia scientifica
ntl
Traduzioni
Francese
d'escroc,
trompeur
Inglese
conman
Spagnolo
tramposo
Italiano
truffaldino,
ingannatóre
Tedesco
betrügerisch,
Betrüger.
trapasséri , agt, nm Definizione
chi o chie faet male a s'àteru a traitoria, chi dhi portat sa traitoria
Sinonimi e contrari
caratzanu,
falsu,
fingidore,
fingidu,
ifidau,
traitore
Frasi
trapassera, daet a bídere una cosa e ti est faghindhe sa furca! ◊ trapassera mala, est a prima cun totu su biginau
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
traître,
trompeur,
perfide
Inglese
traitor,
deceiful,
wicked
Spagnolo
traidor,
engañador
Italiano
traditóre,
ingannévole,
pèrfido
Tedesco
Verräter,
Betrüger,
betrügerisch.