acísu , nm: artzisu,
ecisu Definizione
genia de fortza de sa bellesa chi faet incantare
Sinonimi e contrari
acisori
/
aciseria,
afatúgiu,
brusceria,
fadia 1,
fatura,
maghia,
magina,
maina
Frasi
sa bellesa sua est s'acisu de totu sos coros! ◊ issa fit s'acisu meu, issa s'únicu recreu! (P.Mossa)◊ no ti poto olvidare, sendhe de me veru acisu! ◊ cussa picioca est s'acisu de sos ojos mios!
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
sort,
ensorcellement
Inglese
spell
Spagnolo
hechizo
Italiano
incanto,
fàscino
Tedesco
Zauber.
afadaméntu , nm Definizione
su afadai, pruschetotu nau po fàere fatúgios
Sinonimi e contrari
afatúgiu,
ammaju,
brusceria,
ifumentu,
maina
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enchantement
Inglese
spell
Spagnolo
hechizo
Italiano
incantésimo
Tedesco
Zauber.
ammàchiu , nm Definizione
cosa o unu chi faet ammachiare de cantu praghet o de cantu est bellu: nau a befa o in cobertantza, su contràriu / tènniri a. po unu = èssere ammachiados, alluscados pro unu
Sinonimi e contrari
abbaradhamentu,
dischíssiu
2.
coromeu carigadu, ses un'ammàchiu!…
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enchantement,
folie,
tocade
Inglese
madness,
spell,
infatuation
Spagnolo
encanto,
chaladura
Italiano
incanto,
follía,
infatuazióne
Tedesco
Zauber,
Wahnsinn,
Schwärmerei.
ammàju , nm: ammaxu Definizione
cosa chi si faet po ammajare, cosa chi ammajat, incantat
Sinonimi e contrari
abbaradhu,
allériu,
anfania,
incantu
/
afatúgiu,
brusceria,
ifumentu,
maina
Frasi
su tempus de sa recuida bi l'at sonadu s'istima a sos disamparados de sa terra sua, s'ammaju de sa terra matessi
2.
sa zente sardignola isputzit su faedhu de sos ajajos e leat bona iscola de lorodhos anzenos e ammajos (P.Casu)
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
enchantement,
charme
Inglese
spell,
charm
Spagnolo
hechizo,
encanto
Italiano
fàscino,
incantaménto,
seduzióne
Tedesco
Verzauberung.
cumpitàre , vrb Definizione
lígere, pònnere impare is líteras a unas a unas
Sinonimi e contrari
cofuzire,
confúgere
Traduzioni
Francese
épeler
Inglese
to spell
Spagnolo
deletrear
Italiano
compitare
Tedesco
buchstabieren.
fadía 1 , nf: fatia Definizione
cosa fata, cosa chi si faet po afatugiare a ccn.
Sinonimi e contrari
aciseria,
acisu,
afatúgiu,
brusceria,
fatura,
maghia,
magina,
maina
Frasi
cussa fémina mi at fatu una fatia poita no mi seu bófiu cojai cun issa
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
maléfice,
ensorcellement
Inglese
spell
Spagnolo
hechura,
hechizo
Italiano
fattura,
incantésimo
Tedesco
Hexerei,
Zauberei.
incàntu , nm Definizione
su incantare; cosa chi faet incantare de cantu est bella o bona, su abbarrare o èssere incantaos; fintzes fata de majàrgiu, incantamentu
Sinonimi e contrari
abbéliu,
abberelu,
axébiu
/
afatúgiu,
brusceria,
maina
Frasi
incantos divinos brotat sa terra pro chi mi console (S.Casu)◊ fis funtana de incantu, chiterra betza frundhida! ◊ ojos de incantu, palma fiorida, nadu mi ant chi ti partis! ◊ bellu un'incantu, cussu zòvanu!
2.
Abramu prommiteit a Deus Isacu, su fizu, pesadu che pipia de incantu
3.
s'ocru de su puzone est pedhinu, corfat, ghetat un'incantu ◊ como puru ti l'as iscampata: tue deves giúchere incantu!
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
charme,
extase
Inglese
spell
Spagnolo
encanto
Italiano
incanto,
èstasi
Tedesco
Zauberei,
Begeisterung.
magína , nf: matzina,
mazina Definizione
cosa fata cun foedhos fortes, fintzes cosa a bufare chi si giaet po fàere una genia de miràculu, cosas de incantu
Sinonimi e contrari
aciseria,
acisu,
afatúgiu,
almaia,
brusceria,
coghímini,
fadia 1,
fatura,
maghia,
maina,
punga
Frasi
serru is ogus e po mazina benis a mi agatai ◊ obèrgiu is ogus e povintzas sa mazina isciúsciat totu sa berirari ◊ is bixinus nostus funt brúscius, sempri fendi matzinas
Etimo
ctl.
matzina
Traduzioni
Francese
charme
Inglese
spell
Spagnolo
hechizo,
embrujo
Italiano
malìa,
incantésimo
Tedesco
Zauber,
Zauberei.