incalchetàre , vrb: incaschetare Definizione
incasciare o pònnere un’idea firma in conca, fintzes chentza de motivu
Sinonimi e contrari
incasciae
Frasi
si che l'at incaschetadu, como, ca depet fàghere gai, e no lu fúrrias prus dae s'idea sua!
Traduzioni
Francese
se mettre en tête
Inglese
to be fixed
Spagnolo
obstinarse
Italiano
fissarsi,
inculcare
Tedesco
eine fixe Idee haben.
inchizolàre , vrb: incozolare,
incuzolare Definizione
cuare, pònnere, abarrare o istare in d-unu cugigone (chizolu), a una parte
Sinonimi e contrari
acantonai,
achizolare,
achizonare,
acorrunconare,
acuzonare,
arreconai
Frasi
intro tou s'est incuzolada cudha ojada
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
cacher,
rencogner
Inglese
to put in a corner
Spagnolo
arrinconar
Italiano
rincantucciare
Tedesco
in eine Ecke drängen.
incugudhài, incugudhàre , vrb Definizione
pònnere su cugudhu
Sinonimi e contrari
acapuciai,
acubudhare,
acucutare,
acuguciai,
acugudhai,
incucutare
| ctr.
iscugudhai
2.
is cunfrades furint incugudhaos coment'e po carrasegare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
encapuchonner
Inglese
to hood
Spagnolo
encapuchar
Italiano
incappucciare
Tedesco
eine Kapuze aufsetzen.
ingorropàre , vrb Definizione
betare in calecunu gorropu
Sinonimi e contrari
impelciare,
incalancare,
ingarghilare
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
jeter dans un gouffre
Inglese
to sinkhole
Spagnolo
echar en un barranco
Italiano
infoibare
Tedesco
in eine Doline werfen.
irfrezàre , vrb: irfreziare,
isfregiare Definizione
fàere o pònnere istrúpiu, guastare o fàere dannu a unu, a una cosa, de pàrrere fintzes légiu, lègia
Sinonimi e contrari
iscempiai,
slegiai,
strupiai
Traduzioni
Francese
balafrer
Inglese
to disfigure
Spagnolo
dejar marcado,
rasgar
Italiano
sfregiare
Tedesco
eine Schmarre machen.
irpilíre , vrb Definizione
pònnere sa tzudha, fàere inteterare su pilu in sa pedhe, intrare su fritu de s'assíchidu, de sa timoria
Sinonimi e contrari
aciuciudhae,
altudhire,
arpilare,
assunciudhai,
aturtudhire,
atzultzudhare,
impriutzai
Traduzioni
Francese
donner la chair de poule
Inglese
to give s.o. the creeps
Spagnolo
erizarse el pelo
Italiano
far venire la pèlle d'òca
Tedesco
eine Gänsehaut bekommen.
isarrogài, isarrogàre , vrb Definizione
fàere a sorrogu a su gúturu
Sinonimi e contrari
arragai,
arrughire,
inserregare,
sarracrare
Frasi
isarrogadas túnciant suspirendhe ◊ acirrant a cantai isarroghendisí
Traduzioni
Francese
être enroué
Inglese
to have a hoarse voice,
to get hoarse
Spagnolo
enronquecer
Italiano
far ràuco,
avére raucèdine
Tedesco
eine heise Stimme haben.
liòna , nf, nm: lioni 2,
loni,
olioni 1 Definizione
calidade de lissa (portat una genia de isperraduredha in sa barra, asuta, e lavra de pitzu grussa)/ min. lionitu; lon'e irí (loni de girí)= chi fait me is girís
Sinonimi e contrari
ozone,
ullone
Frasi
su loni… ndi essit mannu coment'e su gèvulu, de duus chilus
Cognomi e Proverbi
smb:
Lioni, Loni, Lonis
Terminologia scientifica
psc, mugil chelo
Etimo
itl.
leone
Traduzioni
Francese
muge,
mulet
Inglese
mullet
Spagnolo
lisa
Italiano
mùggine chelóne
Tedesco
eine Art von Meeräsche.
maciamúrru , nm: matemurru,
matimurru,
matzamurru,
matzimurru Definizione
genia de supa cun pane o biscotos; pane cotu cun bagna; cosa fata a improdhu, male; matimurru dhu narant fintzes po avolotu, burdellu / fàghere a sa matzimurrina = a coredhu, a improdhu
Sinonimi e contrari
martiguserzu,
matimbródhiu,
milciamuredhu
/
abbunzadura
Frasi
cussa est genti chi no si acuntentat de papai matzamurru: bolit aligusta! ◊ mammai su civraxu tostau dhu coit a matzamurru
2.
e ite ndhe naras de su matemurru chi sunt cumbinandhe sos zòvanos? ◊ custu coju essit unu matimurru! ◊ de totu custu matzamurru iat cumpréndiu ca megàt de si morri de fàmini
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
soupe de pain cuit avec de la sauce
Inglese
bread cooked with sauce,
mess
Spagnolo
calandraca,
sopa de pan y galletas,
barullo
Italiano
mazzamurro
Tedesco
eine Brotsuppesorte,
Brotbrei mit Tomatensauce,
Hudelei,
Heidenlärm.
mandràgura , nf Definizione
tomata burda, genia de erba impreada fintzes po meighina
Terminologia scientifica
rba, Mandragora autumnalis
Traduzioni
Francese
mandragore
Inglese
mandrake
Spagnolo
mandrágora
Italiano
mandràgora
Tedesco
eine Mandragorasorte.
mendulèdha , nf Definizione
genia de pische de mare, piticu, cantu a una sardina ma prus grussu e ladu, unu pagu in colore birde, cun d-unu marcu niedhu in costaos, pintirighinos asulos, cun iscata chi a dha tocare est arrasposa: est unu pische innanti mascu – e faet su sèmene chi chistit in d-una busciuca – e apustis est fémina e faet is oos chi ingendrat cun su sèmene suo etotu
Sinonimi e contrari
ciàula,
ciúcara,
méndula* 1
Terminologia scientifica
psc, maena maena
Traduzioni
Francese
mendole
Inglese
kind of fish (maena vulgaris )
Spagnolo
chucla
Italiano
mènola
Tedesco
eine Laxierfischsorte.
mixurída , nf: musciuira,
musciuria,
musciurida,
mussulira Definizione
unu cardu chi abbarrat bàsciu bàsciu: cun s'arraighina si faet una genia de gomma apicigosa (su biscu) po cassare pigiones e fintzes po meighina; sa cranciofedha chi faet, giai a paris de terra
Sinonimi e contrari
bardugabidhu,
musciuríglia*
Frasi
frori de musciuria chi bolat in su tempus
Terminologia scientifica
rba, Carlina gummifera
Traduzioni
Francese
chardon à glu
Inglese
stemless
Spagnolo
cardo de liga,
ajonjera
Italiano
masticógna,
atràttile
Tedesco
eine gummihaltige Eberwurz.
mortuniédhu 1 , nm Definizione
nada cun custu númene ca su frutu assimbígiat a una conca de mortu, est erba de sa matessi genia de sa buca de cane o de leone
Terminologia scientifica
rba, Misopates orontium
Traduzioni
Francese
tête de mort
Inglese
anthirrinum
Spagnolo
boca de dragón
Italiano
gallinàccio,
gallinèlla
Tedesco
eine Gartenlöwenmaulsorte.
musciuríglia, musciurílla , nf: mussurilla Definizione
una genia de cardu chi faet bàsciu bàsciu; sa cranciofedha chi faet, a paris de terra
Sinonimi e contrari
bardugabidhu,
mixurida,
musciníllia
Frasi
cussus serragus de terra orrúbia mai araus fuant impannaus totu de musciuríglia
Terminologia scientifica
rba, Carlina gummifera
Etimo
ctl.
muxera de guilla
Traduzioni
Francese
chardon à glu
Inglese
stemless atractylis
Spagnolo
cardo de liga,
ajonjera
Italiano
masticógna
Tedesco
eine gummihaltige Eberwurz.
mustàrda , nf Definizione
genia de erba e de cundhimentu de sabore forte
Sinonimi e contrari
senabrebitica
/
muravera
Terminologia scientifica
rba, Sinapis alba ssp. dissecta, Brassica nigra
Etimo
mostarda
Traduzioni
Francese
moutarde
Inglese
mustard
Spagnolo
mostaza
Italiano
sènape
Tedesco
eine Senfsorte,
Schwarzer Senf.
panevrèsa , nm Definizione
pane carasau, pan'e cici, genia de pane finedhedhu, longu o tundhu (fintzes addopiau), fresau e assau, tzacarrosu (si no est isciustu)
Terminologia scientifica
mng
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
pain typique de la Sardaigne très mince biscuité
Inglese
typical bread from sardinia
Spagnolo
pan típico de Cerdeña
Italiano
pane tìpico sardo a sfòglia sottilissima biscottata
Tedesco
eine Art sardischen Brotes.
pitziòsa , nf Definizione
genia de bufóngiu, forte de àrculu, chi si faet de sa binatza, de sa feghe e de su binu etotu
Sinonimi e contrari
abbardente,
acuadrenti
Terminologia scientifica
bfg
Etimo
srd.
Traduzioni
Francese
eau-de-vie
Inglese
brandy
Spagnolo
aguardiente
Italiano
acquavite
Tedesco
eine Art Schnaps,
Branntwein.
scordonài , vrb Definizione
betare is cordones, isconciare is muros de unu fràigu de difesa
Traduzioni
Francese
démolir les fortifications
Inglese
to dismantle a fortress walls
Spagnolo
desmantelar una fortaleza
Italiano
smantellare le mura di una fortézza
Tedesco
eine Festung schleifen.
titía , nf Definizione
farinedhu de paperi (upm), paperi orrugau a piticu
Traduzioni
Francese
confetti
Inglese
confetti
Spagnolo
confeti
Italiano
coriàndoli
Tedesco
was für eine Kälte!
tramesài , vrb: tramesare 1 Definizione
pònnere o fàere tramesu, muru de mesu, po ispartzire su logu (prus che àteru de sa domo)
Sinonimi e contrari
intramesai,
istramesare,
stabbicai,
trebesai
2.
su cuile fit un’aposentu mannu, tramesadu dae una tendha a tota fatzada
Etimo
itl.
Traduzioni
Francese
cloisonner
Inglese
to partition
Spagnolo
tabicar
Italiano
tramezzare
Tedesco
durch eine Zwischenwand trennen.